13 definiții pentru silvic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SILVIC, -Ă, silvici, -ce, adj. Care aparține pădurii sau silviculturii, privitor la pădure sau la silvicultură; care activează în domeniul silviculturii; forestier. ♦ (Substantivat, m.) Persoană care lucrează în domeniul silviculturii. – Silvă + suf. -ic.

SILVIC, -Ă, silvici, -ce, adj. Care aparține pădurii sau silviculturii, privitor la pădure sau la silvicultură; care activează în domeniul silviculturii; forestier. ♦ (Substantivat, m.) Persoană care lucrează în domeniul silviculturii. – Silvă + suf. -ic.

silvic, ~ă [At: DDRF / Pl: ~ici, ~ice / E: silvă + -ic] 1-2 a Care aparține pădurii sau silviculturii Si: forestier, (înv) silvanal (1-2). 3-4 a Privitor la pădure sau la silvicultură Si: forestier, (înv) silvanal (3-4). 5 a Care lucrează în domeniul silviculturii Si: forestier, (înv) silvanal (5). 6 sm Persoană care lucrează în domeniul silviculturii.

SILVIC, -Ă, silvici, -e, adj. Referitor la pădure și la silvicultură; forestier. Inginer silvic.

SILVIC, -Ă adj. Care se referă la păduri, la silvicultură; forestier. [Cf. lat. silva – pădure].

SILVIC, -Ă adj. referitor la păduri, la silvicultură; forestier. (< silvicultură)

SILVIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de pădure; propriu pădurii. Ocol ~. 2) Care ține de silvicultură; caracteristic silviculturii. Inginer ~. /silvă + suf. ~ic

*silvíc, -ă adj. (d. lat. silva, pădure). Relativ la pădurĭ: administrațiunea silvică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

silvic adj. m., pl. silvici; f. silvică, pl. silvice

silvic adj. m., pl. silvici; f. silvică, pl. silvice

silvic adj. m., pl. silvici; f. sg. silvică, pl. silvice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SILVIC adj. (SILV.) forestier, (înv.) silvanal. (Exploatări ~.)

SILVIC adj. (SILV.) forestier, (înv.) silvanal. (Exploatări ~.)

Intrare: silvic
silvic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • silvic
  • silvicul
  • silvicu‑
  • silvică
  • silvica
plural
  • silvici
  • silvicii
  • silvice
  • silvicele
genitiv-dativ singular
  • silvic
  • silvicului
  • silvice
  • silvicei
plural
  • silvici
  • silvicilor
  • silvice
  • silvicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

silvic, silvicăadjectiv

  • 1. Care aparține pădurii sau silviculturii, privitor la pădure sau la silvicultură; care activează în domeniul silviculturii. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Inginer silvic. DLRLC
etimologie:
  • Silvă + sufix -ic. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.