echium sn vz echiu

JALE² sf. S/., JALEȘ sbst. 🌿 1 Mic arbust mirositor, originar din sudul Europei, cu flori albastre, violete sau albe, cultivat adesea prin grădini; frunzele acestei plante sînt întrebuințate în medicină, iar poporul le aplică la gîlci, pentru a le vindeca (Salvia officinalis); numită și „salbie”, „sălvie”, „șălvie”, „jale-de-grădină”, etc. (🖼 2719) ¶ 2 Plantă alb-lînoasă, cu flori roșii-purpurii; numită și „pavăză” (Stachys germanica) (🖼 2720) ¶ 3 ~-DE-CÎMP, plantă cu flori galben-deschise, avînd la baza inferioară a corolei puncte violete, cu dinții caliciului acoperiți cu peri aspri; numită și „jaleș-sălbatic” (Stachys recta) (🖼 2721); – ~-DE-CÎMP² = SALVIE-DE-CÎMPURI; – ~-DE-CÎMP³ = COADA-VACII² ¶ 4 JALE-CLEIOASĂ, JALEȘ DE-PĂDURE = CINSTEȚ [ung. zsálya]

lumînărícă f., pl. ele. Lumînare mică (pl. ĭcĭ la NPl. Ceaur, 11). Un joc copilăresc (cu baba cînd se duce la biserică). O plantă scrofulariacee cu florĭ galbene în vîrfu cotoruluĭ numită și coada vaciĭ și corovatică (verbascum [thapsus și phlomoides]). Florile eĭ, pectorale și potolitoare, se întrebuințează în med. V. lipan 2.

coada-vacii (plantă) s. f. art., g.-d. art. cozii-vacii

coada-vacii (plantă) s. f. art., g.-d. art. cozii-vacii

coada-vacii (bot.) s. f.

COADA-VACII s. v. bătrâniș, coada-cocoșului, lumânare, lumânărică, praz, salvie.

coada-vacii s. v. BĂTRÎNIȘ. COADA-COCOȘULUI. LUMÎNARE. LUMÎNĂRICĂ. PRAZ. SALVIE.

Angelica silvestris L. Specie ce înflorește vara-toamna. Flori albe-roșietice, multe la număr, în umbele compuse. Frunze 2-3-pe- nate, cu foliolele ovate, eliptice, acut-dentate. Tulpină cilindrică, fistuloasă, brăzdată și pubescentă în treimea superioară. Plantă erbacee, perenă, meliferă.

Homogyne silvestris (Scop.) Cass. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (înconjurate de foliole liniar-lanceolate, glabre, verzi, cu vîrf ascuțit, purpur-violet) violete sau purpur-deschis, dispuse în capitule așezate 1-2 în vîrful tulpinii. Frunzele de la baza tulpinii sînt mari, rotunde, lungi-pețiolate, lobate (lobii cu trei dinți subțiri), pe partea inferioară verzi-gri sau verzi-violete, glabre, pe cea superioară verzi-lucioase, lung-pețiolate. Tulpină de cca 20 cm înălțime, pubescentă, glanduloasă, maronie, cu două frunzulițe în formă de solzi.

Malva silvestris L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori (petalele profund emarginate, roșietice cu striuri negre, de cîteva ori mai lungi decît caliciul, ciliate la bază, caliciu persistent) melifere, mari, cîte 2-6 dispuse axilar, Frunze palmat-lobate (5-7 lobi ascuțiți, dințați) alterne.

Mentha silvestris L. Specie care înflorește vara. Flori (albe-roz) dispuse în verticile, reunite în spice cilindrice. Frunze ovate sau lanceolate, pe margini dințate, foarte scurt- pețiolate. Se cultivă mai ales pe marginea apelor.