3 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SILVATIC, -Ă adj. (despre plante) care crește în păduri. (< lat. silvaticus)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
silvatic adj. m., pl. silvatici; f. sg. silvatică, pl. silvatice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Gagea silvatica Loud. (syn. G. lutea Ker-Gawl.), « Laptele păsării ». Specie care înflorește primăvara. Flori, pînă la 7, în capitule reunite într-o paniculă corimbiformă, foliolele periantului oblonge, în interior galbene, în exterior verzi, staminele la jumătate din lungimea foliolelor. Bracteele florale, 2, aproape opuse. Frunzele radicale liniar-lanceolate, cca 4 cm lățime, plane, acuminate, cu 3 nervuri. Tulpină, cca 18 cm înălțime, la bază cu un singur bulb ovat.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Viola silvatica Fries (syn. V. silvestris Lam.). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori violete-deschis, la bază albe, cu striuri violete-închis. Frunze lat-ovate, scurt-acute, pețiolate, cu stipele liniar-lanceolate, dentate. Plantă erbacee, perenă, tulpină glabră, pe sol și ascendentă.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
silvatic, silvaticăadjectiv
- 1. (Despre plante) Care crește în păduri. MDN '00
etimologie:
- silvaticus MDN '00