2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SILUETA vb. I. tr. (Liv.) A contura, a desena o siluetă. [Pron. -lu-e-. / < fr. silhouetter].

SILUETA vb. tr. 1. a contura o siluetă. 2. (teatru, cinem.) a interpreta un rol. (< fr. silhouetter)

silueta vb. I (teatru, film) A crea un anumit personaj ◊ „Mihai Berechet l-a siluetat în creion pe doctorul Caius.” Cont. 20 IX 63 p. 4. ◊ „Mihaela Juvara a siluetat cu duritate și simț al proporțiilor o femeie-fiară.” R.lit. 2 V 74 p. 17; v. și 1 XII 79 p. 6 (din siluetă; cf. fr. silhouetter; DN3 – alte sensuri)

*siluétă f., pl. e (fr. silhouette și silouette, după numele luĭ Ștefan de Silhouette, controlor general financiar în Francia la 1759, dizgrațiat după opt lunĭ și ridiculizat pin asemenea desemne). Desemn care reprezentă în negru toată figura urmînd linia profiluluĭ întocmaĭ ca o umbră. Pin ext. Ceĭa ce se profilează la distantă: siluetele plopilor. Ființă care se distinge în întuneric: silueta unuĭ hoț se ivi pe zid. Fig. Instantanee, schiță care exprimă pe scurt caracterele unuĭ om. V. mogîldeață.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

silueta vb., ind. prez. 1 sg. siluetez, 3 sg. și pl. siluetea

Intrare: siluetat
siluetat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • siluetat
  • siluetatul
  • siluetatu‑
  • silueta
  • siluetata
plural
  • siluetați
  • siluetații
  • siluetate
  • siluetatele
genitiv-dativ singular
  • siluetat
  • siluetatului
  • siluetate
  • siluetatei
plural
  • siluetați
  • siluetaților
  • siluetate
  • siluetatelor
vocativ singular
plural
siluetare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • siluetare
  • siluetarea
plural
  • siluetări
  • siluetările
genitiv-dativ singular
  • siluetări
  • siluetării
plural
  • siluetări
  • siluetărilor
vocativ singular
plural
Intrare: silueta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • silueta
  • siluetare
  • siluetat
  • siluetatu‑
  • siluetând
  • siluetându‑
singular plural
  • siluetea
  • siluetați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • siluetez
(să)
  • siluetez
  • siluetam
  • siluetai
  • siluetasem
a II-a (tu)
  • siluetezi
(să)
  • siluetezi
  • siluetai
  • siluetași
  • siluetaseși
a III-a (el, ea)
  • siluetea
(să)
  • silueteze
  • silueta
  • siluetă
  • siluetase
plural I (noi)
  • siluetăm
(să)
  • siluetăm
  • siluetam
  • siluetarăm
  • siluetaserăm
  • siluetasem
a II-a (voi)
  • siluetați
(să)
  • siluetați
  • siluetați
  • siluetarăți
  • siluetaserăți
  • siluetaseți
a III-a (ei, ele)
  • siluetea
(să)
  • silueteze
  • siluetau
  • silueta
  • siluetaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

silueta, siluetezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.