SILÍCVĂ, silicve, s. f. Tip de fruct dehiscent în formă de păstaie, caracteristic plantelor din familia cruciferelor, împărțit în interior printr-o membrană subțire, pe care sunt prinse semințele. [Var.: (rar) silícuă s. f.] – Din lat. siliqua, fr. silique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SILÍCVĂ ~e f. Fruct uscat, lunguieț, care se desface în două dezvelind un perete central membranos, de care sunt prinse semințele. /<lat. siliqua, fr. silique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SILÍCVĂ s.f. Fruct în formă de păstaie lungă, împărțită în două printr-un perete membranos pe care sunt așezate semințele. [Var. silicuă s.f. / < fr. silique, cf. lat. siliqua].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SILÍCVĂ s. f. fruct uscat, dehiscent, păstaie lungă, împărțită în două printr-un perete membranos pe care sunt așezate semințele. (< fr. silique, lat. siliqua)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

silícvă s. f., g.-d. art. silícvei; pl. silícve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink