4 definiții pentru silențiar
Explicative DEX
silențiar sm [At: DN3 / P: ~ți-ar / Pl: ~i / E: it silenziario, lat silentiarius] Sclav care avea însărcinarea de a păstra liniștea și ordinea într-o casă romană.
SILENȚIAR s.m. (Ant.) Sclav care avea însărcinarea de a păstra liniștea și ordinea într-o casă romană. [Pron. -ți-ar. / < it. silenziario, lat. silentiarius].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SILENȚIAR s. m. (ant.) 1. sclav care păstra liniștea și ordinea într-o casă romană. 2. (în Bizanț) demnitar care se îngrijea de audiențele împăratului. (< fr. silentiaire, lat. silentiarus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
silențiar s. m., pl. silențiari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: silențiar
silențiar substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
silențiar, silențiarisubstantiv masculin
- 1. Sclav care avea însărcinarea de a păstra liniștea și ordinea într-o casă romană. DN
- 2. (În Bizanț) Demnitar care se îngrijea de audiențele împăratului. MDN '00
etimologie:
- silenziario DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.