dexonline

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SILABAȚIE, silabații, s. f. Descompunere a cuvintelor în silabe. – Din fr. syllabation.

SILABAȚIE, silabații, s. f. Descompunere a cuvintelor în silabe. – Din fr. syllabation.

silabație sf [At: ROSETTI, I. L. R. I, 76 / Pl: ~ii / E: fr syllabation] Descompunere a cuvintelor în silabe.

SILABAȚIE s.f. Descompunere a cuvintelor în silabe. [Gen. -iei. / < fr. syllabation].

SILABAȚIE s. f. descompunere a cuvintelor în silabe. (< fr. syllabation)

SILABAȚIE ~i f. Descompunere a cuvântului în silabe. /<fr. syllabation

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

silabație (desp. -ți-e) s. f., art. silabația (desp. -ți-a), g.-d. art. silabației; pl. silabații, art. silabațiile (desp. -ți-i-)

silabație (-ți-e) s. f., art. silabația (-ți-a), g.-d. art. silabației; pl. silabații, art. silabațiile (-ți-i-)

silabație s. f. (sil. -ți-e), art. silabația (sil. -ți-a), g.-d. art. silabației; pl. silabații, art. silabațiile (sil. -ți-i-)

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

SILABAȚIE s. f. (< fr. syllabation): descompunere a cuvintelor în silabe, ca de exemplu a-u-to-ri-ta-te, me-se-ri-e, dul-ce etc.

Intrare: silabație

substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	silabație	silabația
nominativ-acuzativ	plural	silabații	silabațiile
genitiv-dativ	singular	silabații	silabației
genitiv-dativ	plural	silabații	silabațiilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.