SIGMATÍSM s. n. Defect de pronunție din cauza căruia nu se poate pronunța (bine) sunetul s. ♦ Repetiție greșită a siflantelor. – Din fr. sigmatisme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SIGMATÍSM n. Folosire frecventă a siflantelor (mai ales a sunetului „s”) în locul altor sunete din cauza unui defect al vorbirii. /<fr. sigmatisme
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SIGMATÍSM s.n. 1. Folosire frecventă a sunetului s ; repetiție greșită a siflantelor. ♦ Defect de pronunție datorită căruia nu se poate pronunța (bine) sunetul s. [< fr. sigmatisme].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SIGMATÍSM s. n. 1. folosire frecventă a sunetului s. 2. modificare a unei consoare, articularea lui s. ◊ tulburare de vorbire constând în dificultatea sau imposibilitatea pronunțării consoanei s. (< fr. sigmatisme
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

sigmatísm s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink