2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SIGMATICĂ s.f. Parte a semioticii care studiază relațiile dintre semn și ceea ce el desemnează, excluzînd semnificația lingvistică. [Gen. -cii. / < fr. sigmatique].
SIGMATIC, -Ă, sigmatici, -ce, adj. Care se caracterizează prin prezența unui sigma. – Din fr. sigmatique.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SIGMATIC, -Ă, sigmatici, -ce, adj. Care se caracterizează prin prezența unui sigma. – Din fr. sigmatique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sigmatic, ~ă [At: DN2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr sigmatique] (Rar) 1 a Care se caracterizează prin prezența unui sigma (1). 2 sf Parte a semioticii care studiază relațiile dintre semn și ceea ce el desemnează, excluzând semnificația lingvistică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SIGMATIC, -Ă adj. Care se caracterizează prin prezența unei sigma. [< fr. sigmatique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SIGMATIC, -Ă I. adj. (despre forme lingvistice) caracterizat printr-un infix. II. s. f. parte a semioticii care studiază relațiile dintre semn și ceea ce el desemnează, excluzând semnificația lingvistică. (< fr. sigmatique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sigmatic adj. m., pl. sigmatici; f. sigmatică, pl. sigmatice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sigmatic adj. m., pl. sigmatici; f. sigmatică, pl. sigmatice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sigmatic adj. m., pl. sigmatici; f. sg. sigmatică, pl. sigmatice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
sigmaticăsubstantiv feminin
- 1. Parte a semioticii care studiază relațiile dintre semn și ceea ce el desemnează, excluzând semnificația lingvistică. DN
etimologie:
- sigmatique DN
sigmatic, sigmaticăadjectiv
- 1. Care se caracterizează prin prezența unui sigma. DEX '09 DEX '98 DN
- diferențiere (Despre forme lingvistice) Caracterizat printr-un infix. MDN '00
etimologie:
- sigmatique DEX '09 DEX '98 DN