SIGILLÁRIA s. f. Arbore fosil având aceleași dimensiuni ca și lepidodendronul, dar cu trunchiul neramificat. [Pr.: -ri-a] – După fr. sigillaire.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SIGILLÁRIA s. f. arbore fosil de mărimea lepidodendronului, dar cu trunchiul neramificat. (< lat. sigillaria, fr. sigillaire)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sigillária s. f. (sil. -ri-a)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SIGILLÁRIA ({s} lat. sigillum) subst. (PALEONT.) Gen fosil de criptogame vasculare din ordinul licopoliadelor. Erau arbori care ajungeau la înălțimea de 30 m, cu diametrul aproximativ de 1 m; tulpina avea scoarța brăzdată de șanțuri longitudinale, pe care se vedeau cicatricile frunzelor în forma unor peceți (de aici și numele genului). Au trăit în Carbonifer și Permianul inferior, având o contribuție importantă la formarea zăcămintelor de cărbune din acele perioade. În România s. a fost găsită în depozitele carbonifere din Banat.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink