SIDERURGÍE s. f. 1. Ansamblu de operații constând în extragerea fierului, elaborarea aliajelor sale, precum și în prelucrarea acestora (pentru laminare și forjare); metalurgia fierului. 2. Ramură a metalurgiei care se ocupă cu studiul proprietăților fizice și chimice ale fierului și ale aliajelor lui și cu studiul metodelor siderurgiei (1). – Din fr. sidérurgie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SIDERURGÍE f. 1) Ramură a metalurgiei care se ocupă cu studiul fierului și al metodelor de extragere a acestuia, precum și cu studiul aliajelor de fier; metalurgia fierului. 2) Tehnica extragerii fierului din minereuri și a obținerii aliajelor acestuia. [G.-D. siderurgiei] /<fr. sidérurgie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SIDERURGÍE s.f. Ramură a metalurgiei care studiază proprietățile fizice și chimice ale fierului și ale aliajelor lui, precum și operațiile de extragere, elaborare și prelucrare a acestora. [Gen. -iei. / < fr. sidérurgie, cf. gr. sideros – fier, ergon – lucru].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SIDERURGÍE s. f. 1. tehnica extragerii fierului și a aliajelor sale. 2. ramură a metalurgiei care studiază proprietățile fizice și chimice ale fierului și ale aliajelor lui, precum și metodele folosite în siderurgie (1). (< fr. sidérurgie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SIDERURGÍE s. metalurgia fierului, (înv.) siderotecnie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

siderurgíe s. f., art. siderurgía, g.-d. siderurgíi, art. siderurgíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink