opțiuni
  • info

2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SICOFANT2, sicofanți, s. m. Insectă de culoare verde-aurie, cu miros de mosc, care trăiește în pădurile de conifere și stejari din Europa sudică și centrală (Calosoma sycophanta). – Din lat. sycophanta.

SICOFANT2, sicofanți, s. m. Insectă de culoare verde-aurie, cu miros de mosc, care trăiește în pădurile de conifere și stejari din Europa sudică și centrală (Calosoma sycophanta). – Din lat. sycophanta.

SICOFANT1, sicofanți, s. m. Denunțător, delator; clevetitor. – Din fr. sycophante.

sicofant1 [At: CANTEMIR, I. I. I, 140 / V: (îvr) ~nd / Pl: ~nți / E: ngr συκοφάντης, fr sycophante] 1-2 sm, a (Liv) Denunțător (1-2). 3 sm (La vechii greci) Persoană care denunța hoții de smochine. 4 sm (Pex) Denunțător public (de profesie).

sicofant2 sm [At: ENC. ROM. / Pl: ~nți / E: lat sycophanta] Insectă de culoare verde-aurie, cu miros de mosc, care trăiește în pădurile de conifere și stejari din Europa sudică și centrală (Calosoma sycophanta).

SICOFANT1, sicofanți, s. m. (Livr.) Denunțător, delator; clevetitor. – Din fr. sycophante.

SICOFANT1, sicofanți, s. m. (Grecism livresc, rar) Denunțător de profesie, delator, clevetitor. Poți să pui – cum cer și sicofanții, Sub tălpi să mă strivească elefanții. COȘBUC, P. II 284.

SICOFANT2, sicofanți, s. m. Insectă de culoare verde-aurie, cu miros de mosc, care trăiește în pădurile de conifere și stejari din Europa sudică și centrală și se hrănește cu omizi și nimfe de fluturi (Colasoma sycophanta).

SICOFANT1 s.m. (Rar) Denunțător, delator. [< fr. sycophante].

SICOFANT2 s.m. Insectă cu miros de mosc, de culoare verde-aurie, care trăiește în pădurile de conifere și stejari din sudul și centrul Europei. [< lat. sycophanta].

SICOFANT1 s. m. (în Grecia antică) nume dat la Atena celor care denunțau pe contrabandiștii de smochine; (p. ext.) denunțător. (< fr. sycophante, lat. sycophanta, gr. sykophantes)

SICOFANT2 s. m. insectă cu miros de mosc, verde-aurie, în pădurile de conifere și stejari din sudul și centrul Europei. (< lat. sycophanta)

sicofant s. m. 1990 Delator, mușard v. yesman (din fr. sicophante; DEX; cuv. este mai vechi, dar a devenit larg cunoscut datorită aserțiunii dlui Silviu Brucan că președintele postrevoluționar Ion Iliescu s-a înconjurat de ◊ „yesmeni și sicofanți”)

SICOFANT ~ți m. Gândac de talie medie, verde-auriu, cu miros de mosc, răspândit în pădurile de conifere și de stejar. /<lat. sycophanta

*sicofánt m. (vgr. sykophántes, d. sykon, smochină, și phaino, arăt). Nume dat la Atena celor ce-ĭ denunțaŭ pe exportatoriĭ saŭ hoțiĭ de smochine. Pin ext. Denunțător, delator.

sicofand sm vz sicofant1

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sicofant s. m., pl. sicofanți

sicofant s. m., pl. sicofanți

sicofant (denunțător, insectă) s. m., pl. sicofanți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SICOFANT s. v. denunțător, pârâtor.

sicofant s. v. DENUNȚĂTOR. PÎRÎTOR.

Intrare: sicofant (insectă)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sicofant
  • sicofantul
  • sicofantu‑
plural
  • sicofanți
  • sicofanții
genitiv-dativ singular
  • sicofant
  • sicofantului
plural
  • sicofanți
  • sicofanților
vocativ singular
  • sicofantule
  • sicofante
plural
  • sicofanților
Intrare: sicofant (persoană)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sicofant
  • sicofantul
  • sicofantu‑
plural
  • sicofanți
  • sicofanții
genitiv-dativ singular
  • sicofant
  • sicofantului
plural
  • sicofanți
  • sicofanților
vocativ singular
  • sicofantule
  • sicofante
plural
  • sicofanților
sicofand
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sicofant, sicofanțisubstantiv masculin

  • 1. Insectă de culoare verde-aurie, cu miros de mosc, care trăiește în pădurile de conifere și stejari din Europa sudică și centrală (Calosoma sycophanta). DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

sicofant, sicofanțisubstantiv masculin

  • 1. Clevetitor, delator, denunțător, pârâtor. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: clevetitor delator denunțător pârâtor
    • format_quote Poți să pui – cum cer și sicofanții, Sub tălpi să mă strivească elefanții. COȘBUC, P. II 284. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.