2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZGÂRCI2, zgârcesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) strânge, a (se) contracta din cauza frigului, a durerii etc. ♦ Refl. (Despre plante) A se chirci, a se micșora, a degenera. 2. Refl. A da dovadă de zgârcenie, a se arăta zgârcit; a se scumpi. – Din sl. sŭgrŭčiti.

zgârci4 [At: CORESI, EV. 411 / Pzi: ~rcesc / E: slv съгръчити сѧ] 1-2 vtr (D. ființe) A (se) strânge din cauza frigului, fricii, durerii etc. Si: a se chirci (3), a se contracta (9), a se ghemui (1), a se închirci, a se strânge, (pop) a se ciuciuli1 (3), a se zguli (1-2), (înv) a se stârci (1), (reg) a se tâmbuși (1). 3 vr (Prc; d. părți ale corpului) A se atrofia (1). 4 vr (Rar) A se schimonosi (1). 5 vr A se pipernici. 6 vr (Pex; d. plante) A degenera (1). 7-8 vtr (Înv; fig) A (se) smeri (1-2). 9-10 vtr (Reg) A (se) șifona (1-2). 11 vr A da dovadă de zgârcenie (2) Si: a se calici (7), a se lăcomi, a se scumpi (1), (reg) a se zgârnăi.

zgîrci2 vb. IV. refl. 1 A se strînge, a se contracta, a se ghemui (din cauza frigului, a durerii etc.). Dragomir se zgîrcește pe scaun și s-apucă de masă (CAR.). ◊ (tr) Biata Pisicuță, zgîrcindu-și picioarele de dinapoi... lunecă de mai multe ori (HOG.). ♦ (despre plante sau despre rase de animale) A se chirci, a se micșora, a se pipernici, a degenera. 2 Fig. A da dovadă de zgîrcenie, a se arăta zgîrcit, a se scumpi. Îi dau o mie, măi, nu mă zgîrcesc (POPOV.). • prez.ind. -esc. /<sl. veche съгръчитн сѧ.

zgîrci1 s.n. 1 (înv.,pop) Cartilaj. Sînt olarii slabi, trași la față, numai oase, zgîrci și piele (STANCU). ♦ Ext. Came de proastă calitate, vînoasă, cu pielițe. Urmează leafa grasă Tot ce cade de la masă... Oase, zgîrciuri și ciolane (ARGH.). 2 (înv., pop.) Cîrcel; crampă. Varga lăsă repede mîna jos, ca și cum l-ar fi apucat un zgîrci în antebraț (POPOV.). 3 Unealtă formată dintr-o lamă metalică curbată, fixată pe un mîner, care este folosită (de dogar) pentru curățarea muchiilor vaselor mici de lemn. • pl. -uri. /de la zgîrci2.

ZGÂRCI2, zgârcesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) strânge, a (se) contracta din cauza frigului, a durerii etc. ♦ Refl. (Despre plante) A se chirci, a se micșora, a degenera. 2. Refl. A da dovadă de zgârcenie, a se arăta zgârcit; a se scumpi. – Din sl. sŭgrŭčiti.

ZGÎRCI2, zgîrcesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre ființe și despre părți ale corpului lor) A, se strînge, a se ghemui, a se contracta de frig (de durere etc.). Mă strîng, mă zgîrcesc covrig. STANCU, D. 37. Mîinile simțeau metalul rece al puștilor și se zgîrceau sub mîneca mantalei. D. ZAMFIRESCU, R. 254. Lihniți de foame și stîrciți de frig, se culcară să doarmă. Se zgîrciră unul lîngă altul sub un țol prăfuit și-și suflau în pumni ca să-și dezghețe degetele. VLAHUȚĂ, O. A. I 142. ◊ Fig. Femeile se uitau chiorîș la Aristița, zgîrcindu-li-se inima că n-a dat peste ele așa noroc. CONTEMPORANUL, VIII 208. ◊ Tranz. fact. Îi vărsă la ureche cîteva vorbe otrăvite cari-l îngălbeniră la față și-i zgîrciră pumnul. GANE, N. II 16. Ai morții fiori îi zgîrcesc și-i întind. COȘBUC, P. II 296. Peste noapte a și dat holera peste mine și m-a frămîntat, și m-a zgîrcit cîrcel. CREANGĂ, A. 15. ♦ Tranz. A-și încorda membrele în vederea unui efort. Biata Pisicuță, zgîrcindu-și picioarele de dinapoi... luneca de multe ori de-a săniușul pe luciul foilor ca pe ghețuș. HOGAȘ, M. N. 131. 2. A se închirci, a paraliza. Nu mai auz de loc, piciorul drept mi s-a zgîrcit, mi s-a uscat mîna stîngă. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 30. ♦ A deveni pipernicit, a degenera. Din lipsa de nutreț bun, rasele indigene [de vite] se pipernicesc și se zgîrcesc. I. IONESCU, P. 234. 3. A da dovadă de zgîrcenie, a se arăta zgîrcit. Se zgîrcește pentru cîțiva bani.Tranz. Fig. Pînă trăiești, fă-ți pomana, Nu zgîrci mîna-ți dușmana. PANN, P. V. III 98.

ZGÎRCI, zgîrcesc, vb. IV. 1. Tranz. A-și strînge, a-și contracta corpul sau părți ale lui (de durere, de frig etc.). ◊ Refl. Mă strîng, mă zgîrcesc covrig (STANCU). ♦ Refl. (Despre plante) A se chirci, a se micșora, a degenera. 2. Refl. A da dovadă de zgîrcenie, a se scumpi. – Slav (v. sl. sŭgrŭčiti).

A SE ZGÂRCI mă ~esc intranz. 1) (despre persoane) A se face ghem (pentru a nu fi văzut, de frig etc.); a se ghemui; a se strânge. 2) (despre plante) A se opri din dezvoltare; a rămâne sau a deveni mic; a se chirci; a se pipernici; a se prizări. 3) A manifesta zgârcenie; a se calici; a se scumpi. /<sl. sugruțiti

sgârcì v. 1. a se strânge (în urma unei contracțiuni a tendoanelor): i se sgârciră mâinile; 2. fig. a fi sgârcit: se sgârcește pentru nimica toată. [Slav. SŬGRŬČITI, a se contracta].

zgîrcésc v. tr. (vsl. sŭ-grŭčiti sen, id. [Bern. 1, 369]. V. cîrcesc, închircesc, ogîrjit). Strîng mînile saŭ picĭoarele: frigu și frica-l zgîrcise. V. refl. Mă strîng, mă contractez: holericilor li se zgîrcesc membrele. Fig. Mă scumpesc, nu mă’ndur să daŭ: s’a scumpit pentr’un franc. V. cupesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zgârci1 (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă zgârcesc, 3 sg. se zgârcește, imperf. 1 sg. mă zgârceam; conj. prez. 1 sg. să mă zgârcesc, 3 să se zgârcească; imper. 2 sg. afirm. zgârcește-te; ger. zgârcindu-mă

zgârci2 (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se zgârcește, imperf. 3 sg. se zgârcea; conj. prez. 3 să se zgârcească

zgârci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zgârcesc, imperf. 3 sg. zgârcea; conj. prez. 3 sg. și pl. zgârcească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZGÂRCI vb. 1. v. chirci. 2. v. contracta. 3. v. pipernici. 4. v. lăcomi. 5. a se scumpi, (reg.) a se hârsi. (S-a ~ și a pierdut ocazia.)

ZGÎRCI vb. 1. a se chirci, a se contracta, a se ghemui, a se închirci, a se strînge, (pop.) a se ciuciuli, a se stîrci, (reg.) a se tîmbuși, (OIt., Ban. și Transilv.) a se zguli. (S-a ~ de durere.) 2. a (se) contracta, a (se) crispa, a (se) încleșta. (Fața i se ~; furia îi ~ fața.) 3. a se chirci, a degenera, a se închirci, a se pipernici, a se sfriji, (înv. și reg.) a scădea, (reg.) a se izini, a se șiștăvi, (prin Ban.) a se micicula, (Mold. și Bucov.) a se prizări, (prin Olt.) a se tîrcăvi. (Planta s-a ~.) 4. a se calici, a se lăcomi, a se scumpi, (prin nord-vestul Munt. și nord-estul Olt.) a se pungi. (Nu te mai ~ atîta!) 5. a se scumpi, (reg.) a se hîrsi. (S-a ~ și a pierdut ocazia.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sgîrci (-cesc, -it), vb.1. A contrage, a se strînge. – 2. (Refl.) A fi meschin, a se scumpi. – Var. gîrci, cîrci, și der. Sl. sŭgrŭčiti sę (Miklosich, Lecivon, 146; Cihac, II, 41; Tiktin; Berneker 369), cf. ceh. skrciti.Der. sgîrci (var. sgîrc), s. n. (cartilaj; unealtă de dogar; extremitate cartilaginoasă; sfîrc; șfichi de bice); sgîrcit, adj. (avar, meschin; strîns, chircit); sgîrcenie, s. f. (avariție, calicie); sfîrc, s. n. (extremitate cartilaginoasă; mamelon; șfichi de bici), cuvînt de uz general (ALR, II, 68), este fără îndoială deformare de la sgîrc, apropiat de rădăcina expresivă sfîr, cf. spîrc.

ZGÎRCI2, zgîrcesc, vb. IV. ~ (din sl. sŭgrŭčiti sę; cf. cec. skrciti)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

zgârci3, zgârcesc, vb. – 1. (tranz.) A strânge: „De inimă m-o zgârcit” (Ștețco, 1990: 76). 2. (refl.) A se chirci, a se contracta, a se ghemui. – Din sl. sǔgrǔčiti „a se contracta” (Șăineanu, Scriban, DLRM, DEX, MDA).

Intrare: sgârcire
sgârcire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sgârcire
  • sgârcirea
plural
  • sgârciri
  • sgârcirile
genitiv-dativ singular
  • sgârciri
  • sgârcirii
plural
  • sgârciri
  • sgârcirilor
vocativ singular
plural
Intrare: zgârci (verb)
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgârci
  • zgârcire
  • zgârcit
  • zgârcitu‑
  • zgârcind
  • zgârcindu‑
singular plural
  • zgârcește
  • zgârciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgârcesc
(să)
  • zgârcesc
  • zgârceam
  • zgârcii
  • zgârcisem
a II-a (tu)
  • zgârcești
(să)
  • zgârcești
  • zgârceai
  • zgârciși
  • zgârciseși
a III-a (el, ea)
  • zgârcește
(să)
  • zgârcească
  • zgârcea
  • zgârci
  • zgârcise
plural I (noi)
  • zgârcim
(să)
  • zgârcim
  • zgârceam
  • zgârcirăm
  • zgârciserăm
  • zgârcisem
a II-a (voi)
  • zgârciți
(să)
  • zgârciți
  • zgârceați
  • zgârcirăți
  • zgârciserăți
  • zgârciseți
a III-a (ei, ele)
  • zgârcesc
(să)
  • zgârcească
  • zgârceau
  • zgârci
  • zgârciseră
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sgârci
  • sgârcire
  • sgârcit
  • sgârcitu‑
  • sgârcind
  • sgârcindu‑
singular plural
  • sgârcește
  • sgârciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sgârcesc
(să)
  • sgârcesc
  • sgârceam
  • sgârcii
  • sgârcisem
a II-a (tu)
  • sgârcești
(să)
  • sgârcești
  • sgârceai
  • sgârciși
  • sgârciseși
a III-a (el, ea)
  • sgârcește
(să)
  • sgârcească
  • sgârcea
  • sgârci
  • sgârcise
plural I (noi)
  • sgârcim
(să)
  • sgârcim
  • sgârceam
  • sgârcirăm
  • sgârciserăm
  • sgârcisem
a II-a (voi)
  • sgârciți
(să)
  • sgârciți
  • sgârceați
  • sgârcirăți
  • sgârciserăți
  • sgârciseți
a III-a (ei, ele)
  • sgârcesc
(să)
  • sgârcească
  • sgârceau
  • sgârci
  • sgârciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zgârci, zgârcescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) strânge, a (se) contracta din cauza frigului, a durerii etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Mă strîng, mă zgîrcesc covrig. STANCU, D. 37. DLRLC
    • format_quote Mîinile simțeau metalul rece al puștilor și se zgîrceau sub mîneca mantalei. D. ZAMFIRESCU, R. 254. DLRLC
    • format_quote Lihniți de foame și stîrciți de frig, se culcară să doarmă. Se zgîrciră unul lîngă altul sub un țol prăfuit și-și suflau în pumni ca să-și dezghețe degetele. VLAHUȚĂ, O. A. I 142. DLRLC
    • format_quote figurat Femeile se uitau chiorîș la Aristița, zgîrcindu-li-se inima că n-a dat peste ele așa noroc. CONTEMPORANUL, VIII 208. DLRLC
    • format_quote Îi vărsă la ureche cîteva vorbe otrăvite cari-l îngălbeniră la față și-i zgîrciră pumnul. GANE, N. II 16. DLRLC
    • format_quote Ai morții fiori îi zgîrcesc și-i întind. COȘBUC, P. II 296. DLRLC
    • format_quote Peste noapte a și dat holera peste mine și m-a frămîntat, și m-a zgîrcit cîrcel. CREANGĂ, A. 15. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A-și încorda membrele în vederea unui efort. DLRLC
      • format_quote Biata Pisicuță, zgîrcindu-și picioarele de dinapoi... luneca de multe ori de-a săniușul pe luciul foilor ca pe ghețuș. HOGAȘ, M. N. 131. DLRLC
    • 1.2. A se închirci. DLRLC
      sinonime: paraliza
      • format_quote Nu mai auz de loc, piciorul drept mi s-a zgîrcit, mi s-a uscat mîna stîngă. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 30. DLRLC
    • 1.3. A deveni pipernicit. DLRLC
      sinonime: degenera
      • format_quote Din lipsa de nutreț bun, rasele indigene [de vite] se pipernicesc și se zgîrcesc. I. IONESCU, P. 234. DLRLC
    • 1.4. reflexiv (Despre plante) A se chirci, a se micșora. DEX '09 DEX '98 NODEX
      sinonime: degenera
  • 2. reflexiv A da dovadă de zgârcenie, a se arăta zgârcit; a se scumpi. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Se zgârcește pentru câțiva bani. DLRLC
    • format_quote tranzitiv figurat Pînă trăiești, fă-ți pomana, Nu zgîrci mîna-ți dușmana. PANN, P. V. III 98. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.