opțiuni
  • info

9 definiții pentru sfădăuș

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFĂDĂUȘ, -Ă, sfădăuși, -e, adj. (Reg.) Certăreț, gâlcevitor. – Sfădi + suf. -uș.

SFĂDĂUȘ, -Ă, sfădăuși, -e, adj. (Reg.) Certăreț, gâlcevitor. – Sfădi + suf. -uș.

sfădăuș, ~ă smf, a [At: DDRF / Pl: ~i, ~e / E: sfadă + -uș] (Reg) 1-2 Certăreț (1-2).

SFĂDĂUȘ, -Ă, sfădăuși, -e, adj. Certăreț, gîlcevitor. Vasile Fieraru... era un om ciudat și sfădăuș ca și nicovala și ciocanele lui. SADOVEANU, E. 117. E bun de furcă, adică e un sfădăuș. I. CR. III 175. ◊ Fig. Sarmalele să le lași mai pe urmă, căci ele-s neamurile, ele-s sfădăușe, cît fierb în oală totuna clocotesc și huiesc. PAMFILE, CR. 27.

sfădálnic, sfădăĭós și sfădăúș, -ă adj. (d. sfadă). Est. Ĭubitor de sfadă. – Vechĭ și sfădácĭ și sfádnic. V. bătăuș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sfădăuș (reg.) adj. m., pl. sfădăuși; f. sfădăușă, art. sfădăușa, pl. sfădăușe

sfădăuș (reg.) adj. m., pl. sfădăuși; f. sfădăușă, art. sfădăușa, pl. sfădăușe

sfădăuș adj. m., pl. sfădăuși; f. sg. sfădăușă, pl. sfădăușe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SFĂDĂUȘ adj., s. v. arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu.

sfădăuș adj., s. v. ARȚĂGOS. CERTĂREȚ. GÎLCEVITOR. SCANDALAGIU.

Intrare: sfădăuș
sfădăuș adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfădăuș
  • sfădăușul
  • sfădăușu‑
  • sfădăușă
  • sfădăușa
plural
  • sfădăuși
  • sfădăușii
  • sfădăușe
  • sfădăușele
genitiv-dativ singular
  • sfădăuș
  • sfădăușului
  • sfădăușe
  • sfădăușei
plural
  • sfădăuși
  • sfădăușilor
  • sfădăușe
  • sfădăușelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sfădăuș, sfădăușăadjectiv

  • 1. regional Arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: arțăgos certăreț gâlcevitor scandalagiu
    • format_quote Vasile Fieraru... era un om ciudat și sfădăuș ca și nicovala și ciocanele lui. SADOVEANU, E. 117. DLRLC
    • format_quote E bun de furcă, adică e un sfădăuș. I. CR. III 175. DLRLC
    • format_quote figurat Sarmalele să le lași mai pe urmă, căci ele-s neamurile, ele-s sfădăușe, cît fierb în oală totuna clocotesc și huiesc. PAMFILE, CR. 27. DLRLC
etimologie:
  • Sfădi + sufix -uș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.