opțiuni

3 definiții pentru sfârșitură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sfârșitură sf [At: EUSTATIEVICI, GR. RUM. 30v/5 / Pl: ~ri / E: sfârși+ -itură] 1-3 (Înv) Sfârșeală (1-3). 4 (Îvr) Intenție. 5 (Îvr) Text, fragment etc. care se adaugă la sfârșitul unei lucrări. 6 (Lin; îvr) Terminație. 7 (Îvr) Extremitate (4). 8 (Reg) Etapă (de la sfârșit1).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SFÂRȘITURĂ s. v. cap, capăt, final, fine, încheiere, sfârșit.

sfîrșitură s. v. CAP. CAPĂT. FINAL. FINE. ÎNCHEIERE. SFÎRȘIT.

Intrare: sfârșitură
sfârșitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfârșitură
  • sfârșitura
plural
  • sfârșituri
  • sfârșiturile
genitiv-dativ singular
  • sfârșituri
  • sfârșiturii
plural
  • sfârșituri
  • sfârșiturilor
vocativ singular —
plural —