2 definiții pentru sfântariu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sfântariu sn [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 64 / Pl: ~ii / E: cdp lat sanctuarium, fr sanctuaire] (Îvr) 1-3 Altar1 (1, 5, 7).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sfântariu, sfântarii, s.n. (înv.) altar.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: sfântariu
sfântariu substantiv neutru
| substantiv neutru (N53) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)