opțiuni
  • info

2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFREDELUȘI, sfredelușesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A sfredeli (1); fig. a rezolva o dificultate (în chip dibaci), a face învârteli. – Din sfredeluș.

sfredeluși vt [At: DL / Pzi: ~șesc / E: sfredeluș] (Reg) 1 A sfredeli (1). 2 (Fig; fșa) A rezolva cu iscusință o situație, o problemă etc. obținând un profit.

SFREDELUȘI, sfredelușesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A sfredeli (1); fig. a rezolva o dificultate (în chip dibaci), a face învârteli. – Din sfredeluș.

SFREDELUȘI, sfredelușesc, vb. IV. Tranz. (Folosit și absolut) A găuri cu sfredelul; fig. a rezolva o dificultate (în chip dibaci), a face învîrteli. Că știe d-a sfredeluși, Lefile d-a împărți, Lefile la lefegii, Tot pe la ostași d-ai lui. PĂSCULESCU, L. P. 52.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sfredeluși (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sfredelușesc, 3 sg. sfredelușește, imperf. 1 sfredelușeam; conj. prez. 1 sg. să sfredelușesc, 3 să sfredelușească

sfredeluși (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sfredelușesc, imperf. 3 sg. sfredelușea; conj. prez. 3 să sfredelușească

sfredeluși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sfredelușesc, imperf. 3 sg. sfredelușea; conj. prez. 3 sg. și pl. sfredelușească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SFREDELUȘI vb. v. găuri, perfora, scobi, sfredeli, străpunge.

sfredeluși vb. v. GĂURI. PERFORA. SCOBI. SFREDELI. STRĂPUNGE.

Intrare: sfredelușire
sfredelușire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfredelușire
  • sfredelușirea
plural
  • sfredelușiri
  • sfredelușirile
genitiv-dativ singular
  • sfredelușiri
  • sfredelușirii
plural
  • sfredelușiri
  • sfredelușirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: sfredeluși
verb (VT402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sfredeluși
  • sfredelușire
  • sfredelușit
  • sfredelușitu‑
  • sfredelușind
  • sfredelușindu‑
 singular plural
  • sfredelușește
  • sfredelușiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sfredelușesc
 (să)
  • sfredelușesc
  • sfredelușeam
  • sfredelușii
  • sfredelușisem
a II-a (tu)
  • sfredelușești
 (să)
  • sfredelușești
  • sfredelușeai
  • sfredelușiși
  • sfredelușiseși
a III-a (el, ea)
  • sfredelușește
 (să)
  • sfredelușească
  • sfredelușea
  • sfredeluși
  • sfredelușise
plural I (noi)
  • sfredelușim
 (să)
  • sfredelușim
  • sfredelușeam
  • sfredelușirăm
  • sfredelușiserăm
  • sfredelușisem
a II-a (voi)
  • sfredelușiți
 (să)
  • sfredelușiți
  • sfredelușeați
  • sfredelușirăți
  • sfredelușiserăți
  • sfredelușiseți
a III-a (ei, ele)
  • sfredelușesc
 (să)
  • sfredelușească
  • sfredelușeau
  • sfredelușiră
  • sfredelușiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sfredeluși, sfredelușescverb

etimologie:
  • sfredeluș DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.