SFREDELUȘÍ, sfredelușésc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A sfredeli (1); fig. a rezolva o dificultate (în chip dibaci), a face învârteli. – Din sfredeluș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SFREDELUȘÍ vb. v. găuri, perfora, scobi, sfredeli, străpunge.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sfredelușí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sfredelușésc, imperf. 3 sg. sfredelușeá; conj. prez. 3 sg. și pl. sfredelușeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SFREDELÚȘ, sfredeluși, s. m. I. Diminutiv al lui sfredel (1). II. 1. (Ornit.) Pitulice. 2. (Entom.; și în sintagma sfredelușul lemnului) Larva răchitarului. – Sfredel + suf. -uș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SFREDELÚȘ s. 1. (TEHN.) burghiaș, (reg.) sfredelaș, sfredeleac, sfredelecaș, sfredelecuț. 2. (ENTOM.) sfredel. (~ul este omida fluturelui numit răchitar.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SFREDELÚȘ s. v. codobatură, ochiul-boului, pitulice, prundar, prundaș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sfredelúș s. m., pl. sfredelúși
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink