2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFOIEGIT, -Ă, sfoiegiți, -te, adj. (Reg.) Muced, umed; p. ext. îngălbenit, sfrijit. [Pr.: sfo-ie-] – V. sfoiegi.

sfoiegit, a [At: CIHAC, II, 341 / P: sfo-ie~ / Pl: ~iți, ~e / E: sfoiegi] 1 (Reg) Mucegăit. 2 (Reg; d. oameni) Slab (1). 3 (Reg; d. oameni) Neputincios. 4 (Reg) Zgârcit. 5 (D. obiecte, plante etc.) Scorojit (1).

SFOIEGIT, -Ă, sfoiegiți, -te, adj. (Reg.) Muced, umed; p. ext. îngălbenit, sfrijit.[Pr.: sfo-ie-] – V. sfoiegi.

SFOIEGIT, -Ă, sfoiegiți, -te, adj. (Regional) Umed, muced; p. ext. îngălbenit, sfrijit. Unturica, sfoiegită, vede numai cu un sfert de ochi. STANCU, D. 266.

SFOIEGI, pers. 3 sfoiegește, vb. IV. Refl. (Reg.) A mucezi. [Pr.: sfo-ie-] – Din sfoiag.

SFOIEGI, pers. 3 sfoiegește, vb. IV. Refl. (Reg.) A mucezi. [Pr.: sfo-ie-] – Din sfoiag.

sfoiegi [At: CIAUȘANU, R. SCUT. 62 / P: sfo-ie~ / V: ~eji / Pzi: ~egesc / E: sfoiag] 1-2 vri (Reg) A (se) mucegăi. 3 vi (Olt; d. oameni) A slăbi (1). 4 vr (Reg; d. butoaie) A se scoroji (1).

SFOIEGI, sfoiegesc, vb. IV. Refl. (Regional). A mucezi, a căpăta mucegai.

sfoĭegésc și -jésc v. intr. (d. sfoĭag). Vest. Mucegăĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sfoiegi (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se sfoiegește, imperf. 3 pl. se sfoiegeau; conj. prez. 3 să se sfoiegească; ger. sfoiegindu-se

!sfoiegi (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se sfoiegește, imperf. 3 sg. se sfoiegea; conj. prez. 3 să se sfoiegească

sfoiegi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sfoiegesc, 3 sg. sfoiegește, imperf. 3 sg. sfoiegea; conj. prez. 3 sg. și pl. sfoiegească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SFOIEGIT adj. v. muced, mucegăit, mucezit, scheletic, sfrijit, slab.

SFOIEGIT adj., s. v. incapabil, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog.

sfoiegit adj. v. MUCED. MUCEGĂIT. MUCEZIT. SFRIJIT. SLAB.

sfoiegit adj., s. v. INCAPABIL. NECAPABIL. NEPUTINCIOS. PRĂPĂDIT. SLĂBĂNOG.

SFOIEGI vb. v. mucegăi, mucezi.

Intrare: sfoiegit
sfoiegit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfoiegit
  • sfoiegitul
  • sfoiegitu‑
  • sfoiegi
  • sfoiegita
plural
  • sfoiegiți
  • sfoiegiții
  • sfoiegite
  • sfoiegitele
genitiv-dativ singular
  • sfoiegit
  • sfoiegitului
  • sfoiegite
  • sfoiegitei
plural
  • sfoiegiți
  • sfoiegiților
  • sfoiegite
  • sfoiegitelor
vocativ singular
plural
Intrare: sfoiegi
verb (V407)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sfoiegi
  • sfoiegire
  • sfoiegit
  • sfoiegitu‑
  • sfoiegind
  • sfoiegindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • sfoiegește
(să)
  • sfoiegească
  • sfoiegea
  • sfoiegi
  • sfoiegise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • sfoiegesc
(să)
  • sfoiegească
  • sfoiegeau
  • sfoiegi
  • sfoiegiseră
sfoieji
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sfoiegit, sfoiegiadjectiv

etimologie:
  • vezi sfoiegi DEX '98 DEX '09

sfoiegiverb

etimologie:
  • sfoiag DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.