2 intrări
25 de definiții
din care- explicative (19)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sfitoc sn vz sfeștoc
SFITOC s.n. 1. (ȚR) Text scris pe hîrtie sau pergament în formă de sul; act. Și au scris și sfitocul, puind închipuirea legii. PAN., 24r. Și cînd au scris sfitocul și-l iscăliră sfinții părinți, îndată cătră coșciugurile sfinților părinți celor răpăosati să dusără si zisără vorbă către dînsii. PAN., 24v; cf. PAN., 25r. 2. (Mold.) Mănunchi, snop. (Fig.) Și iată alt tînăr cu chipul albu țiind în mina sa un sfitoc de foc. VSV 1691, 146r; cf. VSV 1742, 198v. Etimologie: rus. svitok bg. svităk.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sfitóc V. sfiștoc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SFEȘTOC, sfeștoace, s. n. Mănunchi de busuioc folosit pentru stropirea cu apă sfântă. – Cf. rus. svitok, bg. svităk.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SFEȘTOC, sfeștoace, s. n. Mănunchi de busuioc folosit pentru stropirea cu apă sfântă. – Cf. rus. svitok, bg. svităk.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
feștoc sn vz sfeștoc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
fiștoc sm vz sfiștoc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
savastoc sn vz sfeștoc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfestioc sn vz sfeștoc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfeștoc sn [At: NEGRUZZI, S. I. 324 / V: (reg) ~estioc, sfet~, sfiștioc, sfiș~, sfit~, savast~, fiștioc, fiș~ / Pl: ~oace / E: ns cf rs свиток, bg свитък „sul, rulou”] Mănunchi de busuioc folosit pentru stropirea cu apă sfințită Si: mătăuz, pămătuf, (îrg) stropitor, (reg) struț1 (7).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfetoc sn vz sfeștoc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfiștioc sn vz sfeștoc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfiștoc sn vz sfeștoc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SFEȘTOC, sfeștoace, s. n. Mănunchi de busuioc cu care preotul stropește cu aghiasmă. Apoi, cu sfeștoc de busuioc legat cu beteală de aur, stropi cu apă sfințită. HOGAȘ, DR. II 62. Dă cuviosului un sfeștoc de busuioc proaspăt. NEGRUZZI, S. I 324.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SFEȘTOC ~oace n. bis. Mănunchi de busuioc folosit pentru stropirea cu agheasmă în timpul slujbei religioase. /cf. rus. svitoc, bulg. svităk
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sfeștoc n. mătăuz: un sfeștoc de busuioc proaspăt NEGR. [Tras din sfeștanie].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
feștóc, V. sfiștoc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fiștóc, V. sfiștoc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfeștóc V. sfiștoc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sfiștóc și fiștóc, sfeștóc și feștóc (Mold.) și sfitóc (Dor.) n., pl., oace (vsl. sŭvitŭkŭ și -okŭ, tom, secțiune, d. sŭviti, a învâlătuci; bg. svitŭk, sîrb. svitak, pachet; rus. svitok, sul de hîrtie, de unde rom. „sul, vălătuc, mănuchĭ, sfitoc”, infl. și de sfeștanie). Mătăuz, cĭurlez, pomătuf, buchețel de busuĭoc cu care se împrăștie agheazma. L. V. (după rus.). Vălătuc, sul.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sfeștoc s. n., pl. sfeștoace
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sfeștoc s. n., pl. sfeștoace
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sfeștoc s. n., pl. sfeștoace
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SFEȘTOC s. (BIS.) mătăuz, pămătuf. (~ pentru aghesmuit.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SFEȘTOC s. (BIS.) mătăuz, pămătuf. (~ pentru aghesmuit.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sfitoc (-oace), s. n. – Sul, rulou. Sl. sŭvitŭkŭ, rus. svitok (Tiktin).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N20) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N20) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sfeștoc, sfeștoacesubstantiv neutru
- 1. Mănunchi de busuioc folosit pentru stropirea cu apă sfântă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Apoi, cu sfeștoc de busuioc legat cu beteală de aur, stropi cu apă sfințită. HOGAȘ, DR. II 62. DLRLC
- Dă cuviosului un sfeștoc de busuioc proaspăt. NEGRUZZI, S. I 324. DLRLC
-
etimologie:
- svitok DEX '98 DEX '09
- svităk DEX '98 DEX '09