sveter sn [At: C. PETRESCU, C. V. 229 / V: (fam) sfetăr, sfeter / Pl: ~e / E: eg, fr sweater] Jachetă tricotată (din lână) care se încheie cu nasturi în față Si: pulover.

SVETER, svetere, s. n. Flanelă (de lînă) tricotată, jerseu. Se uită cu ciudă la copila în sveterul alb de lînă, cu patinele atîrnate pe braț și cu obrazul îmbujorat de frig. C. PETRESCU, C. V. 117.

SVETER s.n. Flanelă tricotată din lînă, care se încheie cu nasturi peste piept; pulover; jerseu. [< engl., fr. sweater].

SVETER s. n. flanelă tricotată din lână, care se încheie cu nasturi peste piept; pulover; jerseu. (< engl., fr. sweater)

SVETER ~e n. Haină tricotată cu guler înalt, care se îmbracă peste cap. /<engl., fr. sweater

sfetăr sn vz sveter

sfeter sn vz sveter

sveter s. n., pl. svetere

sveter s. n., pl. svetere

sveter s. n., pl. svetere

SVETER s. v. jerseu, pulover.

sveter s. v. PULOVER.

sfeter, sfetere, (sfetăr), s.n. – (reg.) Pulovăr gros de lână. Prin extensie, a primit numele de sfeter și lecricul confecționat din pănură de lână albă scămoșată (Dăncuș, 2010). – Din eng. sweater, pătruns în lb. germ. din Friesland, dar și în terminologia germană și austriacă a modei din anii ’20; azi cuvântul nu se mai utilizează în limba germană (Țurcanu, 2005); cf. sveter (< eng. sweater) (MDA).

sfeter, -e, (sfetăr), s.n. – Pulovăr, bluza. – Din eng. sweater pătruns în lb. germ. din Friesland, dar și în terminologia germană și austriacă a modei din anii ’20; azi cuvântul nu se mai utilizează în limba germană (Țurcanu 2005).