O definiție pentru sfertodoctism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sfertodoctism s. n. ◊ „Semidoctismul, dacă nu chiar sfertodoctismul, amenință întotdeauna afirmarea unei științe la modă.” Sc. 21 XI 69 p. 4; v. și 17 VIII 80 p. 2 (din sfertodoct + -ism)
Intrare: sfertodoctism
sfertodoctism substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)