SFÉRIC, -Ă, sferici, -ce, adj. De forma unei sfere (1); rotund. – Din fr. sphérique, lat. sphaericus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

SFÉRIC ~că (~ci, ~ce) Care are forma unei sfere; globular. Lentilă ~că. /<ngr. sphairikos, fr. sphérique, lat. sphaericus, germ. sphärisch
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SFÉRIC, -Ă adj. Care are forma unei sfere; rotund. [Cf. lat. sphaericus, fr. sphérique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SFÉRIC, -Ă adj. de forma unei sfere; rotund. (< fr. sphérique, lat. sphaericus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SFÉRIC adj. 1. globular, sferiform, (livr.) orbicular, (înv.) sfericesc, (impr.) rotund. (De formă ~.) 2. rotund, (reg.) tărtăneț. (Un cap ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sféric adj. m., pl. sférici; f. sg. sférică, pl. sférice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șféric adj. (reg.; despre ovăz) cu bobul mare.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink