SFĂNȚUIÁLĂ, sfănțuieli, s. f. (Fam.) Acțiunea de a sfănțui și rezultatul ei. – Sfănțui + suf. -eală.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SFĂNȚUIÁLĂ s. v. mită, mituială, mituire, șperț, șperțuială.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sfănțuiálă s. f., g.-d. art. sfănțuiélii; pl. sfănțuiéli
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sfănțuială, sfănțuieli s. f. 1. mituire 2. acceptare de mită
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink