opțiuni
  • info

12 definiții pentru servantă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SERVANTĂ, servante, s. f. 1. (Livr.) Servitoare, slujnică. 2. Masă sau bufet pe care se pun tacâmurile și vasele de schimb necesare pentru servitul mesei. – Din fr. servante.

SERVANTĂ, servante, s. f. 1. (Livr.) Servitoare, slujnică. 2. Masă sau bufet pe care se pun tacâmurile și vasele de schimb necesare pentru servitul mesei. – Din fr. servante.

servantă sf [At: NEGULICI / Pl: ~te / E: fr servante] 1 (Liv) Servitoare (1). 2 Masă sau bufet mic (fără uși), pe care se pun tacâmurile, vesela etc. necesare în timpul când se servește masa.

SERVANTĂ, servante, s. f. Masă (sau bufet de sufragerie) pe care se pun tacîmurile și vesela de schimb necesare în timpul cînd se servește masa.

SERVANTĂ s.f. 1. (Liv.) Servitoare, slujnică. 2. Masă sau bufet pe care se pun farfuriile și tacîmurile necesare în timpul cînd se servește masa. ♦ (Iluzionism) Sertar orizontal, prevăzut cu o margine posterioară și una laterală care se adaptează la o masă, permițînd operatorului depozitări de obiecte. [< fr. servante].

SERVANTĂ s. f. 1. servitoare. 2. masă, bufet pe care se pun farfuriile și tacâmurile necesare servirii unei mese. (< fr. servante)

SERVANTĂ ~e f. Dulap special în care se păstrează vesela, tacâmurile și celelalte accesorii pentru servirea mesei. /<fr. servante

*servántă f. (fr. servante). Fam. Servitoare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

servantă s. f., g.-d. art. servantei; pl. servante

servantă s. f., g.-d. art. servantei; pl. servante

servantă s. f., pl. servante

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SERVANTĂ s. v. femeie de serviciu, servitoare, slugă, slujnică.

servantă s. v. SERVITOARE. SLUGĂ. SLUJNICĂ.

Intrare: servantă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • servantă
  • servanta
plural
  • servante
  • servantele
genitiv-dativ singular
  • servante
  • servantei
plural
  • servante
  • servantelor
vocativ singular
  • servantă
  • servanto
plural
  • servantelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

servantă, servantesubstantiv feminin

  • 1. livresc Servitor, slujnică. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: servitor slujnică
  • 2. Masă sau bufet pe care se pun tacâmurile și vasele de schimb necesare pentru servitul mesei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 2.1. (Iluzionism) Sertar orizontal, prevăzut cu o margine posterioară și una laterală care se adaptează la o masă, permițând operatorului depozitări de obiecte. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.