2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

serici- [At: DN3 / E: fr serici- cf lat sericus] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1-2 (Referitor la) mătase. 3 Sericeu. 4 De mătase.

SERICI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) mătase”, „mătăsos”, „sericeu”, „de mătase”. [Var. seri-. / < fr. serici-, cf. lat. sericus].

SERICI- elem. „mătase”. (< fr. serici-, cf. lat. sericus, gr. serikos)

SERIC, -Ă, serici, -ce, adj. Care se referă la ser (sangvin, imun, fiziologic). – Din fr. sérique.

SERIC, -Ă, serici, -ce, adj. Care se referă la ser (sangvin, imun, fiziologic). – Din fr. sérique.

seric, a [At: M. D. ENC. / Pl: ~ici, ~ice / E: fr sérique] 1-5 Care se referă la ser (1-5).

SERIC, -Ă adj. Referitor la ser sau la administrarea lui terapeutică. [< fr. sérique].

SERIC, -Ă adj. referitor la ser. (< fr. sérique)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

seric adj. m., pl. serici; f. serică, pl. serice

seric adj. m., pl. serici; f. serică, pl. serice

seric adj. m., pl. serici; f. sg. serică, pl. serice

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

SERICI- „mătase, mătăsos”. ◊ L. tz. sericum „mătase” > fr. sérici- > rom. serici-.~col (v. -col1), adj., referitor la sericicultură; ~cultor (v. -cultor), s. m. și f., persoana care se ocupă cu sericicultura; ~cultură (v. -cultură), s. f., ramură a zootehniei care se ocupă cu creșterea viermilor de mătase; ~gen (v. -gen2), adj., (despre glande) care produce mătase; sin. sericipar; ~par (v. -par), adj., sericigen*.

SERI- „ferăstrău; dințat, dantelat”. ◊ L. serra „ferăstrău” > fr. serri-, engl. id. > rom. seri-.~corn (v. -corn), adj., (despre insecte) cu antene dantelate; ~form (v. -form), adj., în formă de ferăstrău; ~rostru (v. -rostru), adj., (despre păsuri) cu cioc zimțat.

Intrare: serici
Intrare: seric
seric adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • seric
  • sericul
  • sericu‑
  • serică
  • serica
plural
  • serici
  • sericii
  • serice
  • sericele
genitiv-dativ singular
  • seric
  • sericului
  • serice
  • sericei
plural
  • serici
  • sericilor
  • serice
  • sericelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sericielement de compunere, prefix

  • 1. Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) mătase”, „mătăsos”, „sericeu”, „de mătase”. DN
etimologie:

seric, sericăadjectiv

  • 1. Care se referă la ser (sangvin, imun, fiziologic). DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.