opțiuni
  • info

9 definiții pentru septet

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEPTET, septete, s. n. Ansamblu format din șapte voci sau din șapte instrumente care execută împreună o piesă muzicală; p. ext. bucată compusă pentru a fi executată de un astfel de ansamblu. – Din germ. Septett.

SEPTET, septete, s. n. Ansamblu format din șapte voci sau din șapte instrumente care execută împreună o piesă muzicală; p. ext. bucată compusă pentru a fi executată de un astfel de ansamblu. – Din germ. Septett.

septet sn [At: TIM. POPOVICI, D. M. / Pl: ~e / E: ger Septett] (Muz) 1 Compoziție muzicală întocmită pentru șapte voci sau șapte instrumente Si: septuor. 2 Formație muzicală alcătuită din șapte voci sau șapte instrumente, care execută împreună o compoziție muzicală.

SEPTET s.n. Ansamblu de șapte voci sau șapte instrumente care execută împreună o bucată muzicală; muzica compusă pentru un astfel de ansamblu; septuor. [Pl. -te, -turi. / < germ. Septett].

SEPTET s. n. formație muzicală de șapte interpreți; piesă scrisă pentru o astfel de formație; septuor. (< germ. Septett)

SEPTET ~e n. 1) Ansamblu format din șapte interpreți (instrumentiști sau vocaliști), care execută împreună o compoziție muzicală. 2) Compoziție muzicală compusă pentru un astfel de ansamblu. /<germ. Septett

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

septet s. n., pl. septete

septet s. n., pl. septete

septet s. n., pl. septete

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

septet (< it. septetto) 1. Formație cuprinzând șapte interpreți (vocali, sau, mai des, instrumentali). 2. Lucrare scrisă pentru s. (Ex. S. de Beethoven).

Intrare: septet
septet1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • septet
  • septetul
  • septetu‑
plural
  • septete
  • septetele
genitiv-dativ singular
  • septet
  • septetului
plural
  • septete
  • septetelor
vocativ singular —
plural —
septet2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • septet
  • septetul
  • septetu‑
plural
  • septeturi
  • septeturile
genitiv-dativ singular
  • septet
  • septetului
plural
  • septeturi
  • septeturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

septet, septetesubstantiv neutru

  • 1. Ansamblu format din șapte voci sau din șapte instrumente care execută împreună o piesă muzicală. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: septuor
    • 1.1. prin extensiune Bucată compusă pentru a fi executată de un astfel de ansamblu. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.