SEPTENTRIÓN s. n. (Livr.) Nord, miazănoapte. [Pr.: -tri-on] – Din fr. septentrion.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Provine din limba latină septentrio(nes) care se compune din septem – „șapte” și triones – „boi de plug” și indica cele șapte stele (mai luminoase) din constelația Ursa Mică. Pin extensie desemnează nordul. - raduborza

SEPTENTRIÓN n. livr. Punct cardinal situat în direcția stelei polare; nord. /<lat. septentrio, ~onis, fr. septentrion
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SEPTENTRIÓN s.n. (Rar) Nord. [Pron. -tri-on. / cf. fr. septentrion, lat. septentriones – constelația Carului mic].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SEPTENTRIÓN s. n. nord. (< fr. septentrion)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SEPTENTRIÓN s. v. miazănoapte, nord.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

septentrión s. n. (sil. -tri-on)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink