2 definiții pentru seninime
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
seninime sf [At: CIHAC, I, 253 / Pl: ? / E: senin1 + -ime] (Îvr) 1-5 Senin1 (1, 3-4, 14-15).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
seninime s.f. (înv.) senin; timp frumos, fără nori; claritate, limpezime, senineală, senineață.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: seninime
seninime substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||