spălăcioasă sf [At: DDRF / Pl: ~se / E: spălăci + -oasă] (Bot) 1 Mică plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene, cu tulpina păroasă, cu frunzele lunguiețe și crestate cu florile dispuse în mici capitule Si: (reg) cruciuliță, cruguliță, petimbroasă, cel-perit (Senecio vernalis). 2 (Reg) Cruciuliță (Senecio vulgaris). 3 (Reg) Amărăciune (Senecio sarracenicus). 4 (Reg) Bătătorniță (Cineraria cruenta).

CRUCIULIȚĂ, cruciulițe, s. f. 1. Diminutiv al lui cruce (I 1); cruciță. 2. Cusătură artistică de mână, foarte folosită în portul național și în lucrăturile românești. 3. Nume dat mai multor plante erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene (Senecio). – Cruce + suf. -uliță.

RUGINĂ, rugini, s. f. I. 1. Substanță brun-roșcată, poroasă, sfărâmicioasă, care se formează prin oxidare pe obiectele de fier. ♦ Pojghiță brună care acoperă uneori pietrele și care se produce prin oxidarea minereurilor de fier din ele. 2. Obiect (de fier) vechi, prost întreținut; ruginitură, rablă. 3. Fig. Idee, teorie, mentalitate înapoiată, învechită. ♦ Om cu idei sau cu mentalitate învechită; retrograd. II. 1. Boală infecțioasă a plantelor, provocată de ciuperci microscopice, patogene (Puccinia), care se manifestă prin apariția unor pete brune-ruginii pe frunze, pe tulpini sau pe inflorescențe, împiedicând dezvoltarea normală a plantelor. 2. Plantă erbacee cu tulpina netedă, cu frunze lungi, țepoase, având la vârf o inflorescență cu flori mici, brune; pipirig (Juncus effusus). – Cf. lat. *aerugina.

SPĂLĂCIOASĂ, spălăcioase, s. f. Mică plantă erbacee cu tulpina păroasă, cu frunzele lunguiețe și crestate și cu florile galbene (Senecio vernalis). – Spălăci + suf. -oasă.

CRUCIULIȚĂ ~e f. (diminutiv de la cruce) Plantă erbacee din familia compozeelor cu flori galbene sau portocalii. /cruce + suf. ~uliță

RUGINĂ ~i f. 1) Substanță brună-roșcată, sfărâmicioasă, care se formează pe obiectele de fier în urma oxidării. 2) fig. Obiect vechi deteriorat; hleab; rablă. 3) Boală infecțioasă a plantelor agricole, cauzată de ciuperci parazite și manifestată prin apariția unor pete brune-închise pe tulpină, frunze sau inflorescență. 4) Plantă erbacee cu tulpina erectă înaltă, lipsită de frunze, și cu flori verzui, dispuse în inflorescență, care crește prin locuri umede; pipirig. [G.-D. ruginii] /cf. lat. aerugo, ~inis

SPĂLĂCIOASĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpina erectă, scundă, păroasă și cu frunze ovale, lobate, ce crește prin locuri nisipoase sau argiloase. /a spălăci + suf. ~oasă

rugină s. f., g.-d. art. ruginii; pl. rugini

cruciuliță s. f., g.-d. art. cruciuliței; pl. cruciulițe

rugină s. f., g.-d. art. ruginii; pl. rugini

spălăcioasă s. f., g.-d. art. spălăcioasei; pl. spălăcioase

CRUCIULIȚĂ s. 1. (rar) cruciță. (O ~ de argint.) 2. (BOT.; Senecio crucifolius) bătătarnică, (reg.) petimbroasă. 3. (BOT.; Senecio vulgaris) (reg.) petimbroasă, spălăcioasă.

CRUCIULIȚĂ s. v. spălăcioasă.

RUGINĂ s. 1. v. vechitură. 2. (FITOP.) (înv. și reg.) pălitură, (reg.) mucegai, rodie, rodină, (prin Ban.) roșcață. (Boala plantelor numită ~.) 3. (BOT.; Juncus inflexus) (reg.) spetează. 4. (BOT.; Juncus effusus) (reg.) spetează, țipirig, iarba-mlaștinii. 5. (BOT.; Juncus conglomeratus) (reg.) pipirig. 6. (BOT.; Senecio jacobaea) (reg.) cruguliță, lemnul-Domnului.

SPĂLĂCIOASĂ s. v. cruciuliță.

SPĂLĂCIOASĂ s. (BOT.; Senecio vernalis) (reg.) cruciuliță, cruguliță, petimbroasă, celperit.

SENECIO L., SPĂLĂCIOASĂ, BĂTRÎNICĂ, SENECIO, fam. Compositae. Gen originar din toate regiunile globului, peste 1000 specii, erbacee, vivace, bienale, rar anuale, semilemnoase și lemnoase, glabre, glanduloase sau lînoase. Tulpini foliate de cele mai multe ori cu mai multe capitule. Frunze radicale sau caulinare alterne, fără stipele. Flori (foliolele involucrului pe un singur rînd, stil glabru, numai stigmatul pubescent), cele ale discului foarte rar albe, cele radiale galbene), dispuse în capitule mici sau mari, solitare sau în corimb, în vîrful ramurilor. Papus prevăzut cu peri.

Senecio cineraria DC. (syn. Cineraria maritima L.; Senecio maritimus Rchb.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori galbene. Frunze mari, persistente, gri-cenușii, dințate sau sectate. Plantă vivace, pînă ia 75 cm înălțime, cu tulpină ramificată. Frunziș compact, ornamental. Rezistă la frig și se folosește pentru borduri și mozaicuri florale.

Senecio clivorum (Maxim.) Maxim. (syn. Senecio clivorum Maxim.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori radiale galbene-oranj, discul brun, în capitule de cca 8 cm diametru, foliolele involucrului lanceolate cu vîrfurile brune, așezate în corimb terminal, pe tulpină. Frunze foarte mari, dentate, rotund cordiforme.

Senecio cruentus (Masson) DC. (syn. Cineraria cruenta Masson; C. hybrida hort.). Specie care înflorește în mart.-mai. Flori simple sau învoalte, dispuse în capitule numeroase formînd o paniculă corimbiformă, cele radiale cu un colorit foarte variat, violet, violet-roșiatic, liliachiu, de la roz-deschis pînă la purpuriu-închis, de la albastru-pal pînă la indigo-închis, galben, alb, unicolor, bicolor sau tricolor, în nuanțele arătate mai sus, cele ale discului purpurii, rar galbene. Plantă erbacee, vivace, ce se tratează ca bienală, originară din Insulele Canare. Tulpină lipsită de flexibilitate, dreaptă, ramificată, pînă la 1 m înălțime. Frunze mari, pe dos păroase, alterne, dentate pe margini, rombice sau ușor cordate, pețiolul la bază lărgit.

Senecio elegans L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori (foliolele involucrului liniare), cele radiale ligulate, purpurii, cele ale discului tubuloase, galbene, dispuse în capitule dense, pedunculate, în raceme reunite, corimbiforme. Plantă erectă, pînă la 60 cm înălțime, ramificată. Frunze alterne, penat-sectate, lobii ovați, dințați.

Senecio pulcher Hook. et Arn. Specie care înflorește toamna. Flori radiale violete, cele centrale galbene, dispuse în capitule cu diametrul pînă la 9 cm, reunite pînă la 10 în corimb, așezat terminal, pe tulpină dreaptă. Plantă vivace, originară din America de S, se poate cultiva și ca anuală, alb-pubescentă, pînă la 75 cm înălțime. Frunze bazale ovate, pețiolate, dentate, iar celelalte sesile, lanceolate, acute, dințate.