SENATÓR, senatori, s. m. Membru al unui senat (1, 2). – Din fr. sénateur, lat. senator.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SENATÓR ~i m. Membru al unui senat. /<lat. senator, fr. sénateur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SENATÓR s.m. Membru al senatului. [Cf. fr. sénateur, lat. senator].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SENATÓR s. m. membru al senatului (1, 2). (< fr. sénateur, lat. senator)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SENATÓR s. (POL.) (înv.) singlitic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

senatór s. m., pl. senatóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

senator de drept expr. (sport) jucător care, grație valorii și seriozității sale, este permanent titular în echipa de bază.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink