2 intrări
21 de definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (6)
- relaționale (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SEMĂNĂTOARE, semănători, s. f. Mașină agricolă cu tracțiune animală sau mecanică cu care se seamănă anumite plante. Peste marea negricioasă a arăturilor, semănătorile treceau în rînduri dese, înlănțuite în uriașe agregate. MIHALE, O. 304.
SEMĂNĂTOARE ~ori f. Mașină agricolă pentru semănat. /a semăna + suf. ~toare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
semănătoáre f., pl. orĭ. Mașină de semănat. – În est să-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SEMĂNĂTOR, -OARE, semănători, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Muncitor agricol care seamănă1. ♦ Fig. Propovăduitor. 2. S. f. Mașină agricolă cu tracțiune animală sau mecanică cu care se introduc semințele în sol la o adâncime constantă, repartizându-le uniform. – Semăna1 + suf. -ător.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
semănător2, ~oare a [At: M. COSTIN, LET. I, 8/4 / V: săm~ / Pl: ~i, ~oare / E: semăna2 + -ător] (Înv) Asemănător.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
semănător1, ~oare [At: PSALT. HUR. 111v/22 / V: (pop) săm~, (înv) sămân~, ~mân~ / Pl: ~i, ~oare / E: semăna1 + -ător] 1 sm, (rar) sf Persoană care pune sau aruncă semințele necesare unei culturi în pământ (pregătit). 2 sm, (rar) sf (Pop) Persoană care aruncă boabe de grâu, de orez, bomboane, stafide etc. la Anul Nou, la nuntă etc., însoțind gestul de o urare. 3 sf Unealtă sau mașină agricolă care execută semănatul (1) culturilor agricole Si: (reg) mărcătoare, (înv) semănariță. 4 sm, (rar) sf (Rar; fig) Propovăduitor. 5 sm, (rar) sf (Rar; fig) Persoană care împrăștie nenorociri, necazuri etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SEMĂNĂTOR, -OARE, semănători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor agricol care seamănă1. ♦ Fig. Propovăduitor. 2. S. f. Mașină agricolă cu tracțiune animală sau mecanică cu care se introduc semințele în sol la o adâncime constantă, repartizându-le uniform. – Semăna1 + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
SEMĂNĂTOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care seamănă. /a semăna + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
semănătór, -oáre s. Persoană care seamănă (v. tr.). – În est să-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
semănătoare1 (mașină) s. f., g.-d. art. semănătorii; pl. semănători
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
semănătoare2 (persoană) s. f., g.-d. art. semănătoarei; pl. semănătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
semănătoare2 (persoană) s. f., g.-d. art. semănătoarei; pl. semănătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
semănătoare1 (mașină) s. f., g.-d. art. semănătorii; pl. semănători
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
semănătoare (persoană) s. f., g.-d. art. semănătoarei; pl. semănătoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
semănătoare (mașină) s. f., g.-d. art. semănătorii; pl. semănători
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SEMĂNĂTOARE s. (AGRIC.) (reg.) mărcătoare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SEMĂNĂTOARE s. (AGRIC.) (reg.) mărcătoare.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SEMĂNĂTOR adj. v. analog, apropiat, asemănător, asemenea, corespondent, înrudit, similar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SEMĂNĂTOR s., adj. v. popularizator, propagator, propovăduitor, răspânditor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
semănător adj. v. ANALOG. APROPIAT. ASEMĂNĂTOR. ASEMENEA. CORESPONDENT. ÎNRUDIT. SIMILAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
semănător s., adj. v. POPULARIZATOR. PROPAGATOR. PROPOVĂDUITOR. RĂSPÎNDITOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F116) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
semănătoare, semănătorisubstantiv feminin
- 1. Mașină agricolă cu tracțiune animală sau mecanică cu care se introduc semințele în sol la o adâncime constantă, repartizându-le uniform. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mărcătoare
- Peste marea negricioasă a arăturilor, semănătorile treceau în rînduri dese, înlănțuite în uriașe agregate. MIHALE, O. 304. DLRLC
-
etimologie:
- Semăna + sufix -ător. DEX '09 DEX '98
semănător, semănătorisubstantiv masculin semănătoare, semănătoaresubstantiv feminin
-
- Împrăștia pe pămînt, cu mișcări de semănător, grăunțele spre care porumbeii dădeau năvală. PAS, Z. I 130. DLRLC
- De departe i se arătară semănătorii înșirați pe ogoare. Veneau, cu fața către soare, zvîrlind cu dreapta sămînța bălaie de orz. SANDU-ALDEA, D. N. 287. DLRLC
- Pășește-n țarină semănătorul Și-n brazda neagră, umedă de rouă, Aruncă-ntr-un noroc viața nouă, Pe care va lega-o viitorul. VLAHUȚĂ, O. A. 28. DLRLC
- 1.1. Propovăduitor. DEX '09 DEX '98sinonime: propovăduitor
-
etimologie:
- Semăna + sufix -ător. DEX '09 DEX '98