SEMPITÉRN, -Ă, sempiterni, -e, adj. (Rar) Veșnic, nepieritor. – Din lat. sempiternus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMPITÉRN, -Ă adj. (Rar) Veșnic, nepieritor. [Cf. fr. sempiternel, lat. sempiternus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMPITÉRN, -Ă adj. veșnic, etern, nepieritor. (< lat. sempiternus, it. sempiterno)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMPITÉRN adj. v. etern, nemuritor, nepieritor, nesfârșit, neuitat, perpetuu, veșnic, viu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sempitérn adj. m., pl. sempitérni; f. sg. sempitérnă, pl. sempitérne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink