semiin sn [At: RL 1961, nr. 5263 / P: ~mi-in~ / Pl: ~uri / E: semi- + in] 1 Fibră textilă obținută din amestecul firelor de in cu bumbac. 2 Țesătură din semiin (1).

semiin s. n. ◊ „Țesăturile de in și semiin (în amestec cu bumbac) datorită calităților lor sunt mult apreciate de cumpărători.” R.l. 16 IX 61 p. 1 (din semi- + in; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 392; DEX-S)