SÉMIC, -Ă, semici, -ce, adj. (Lingv.) Care aparține semelor, privitor la seme, care ia în considerație semele. – Din fr. sémique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SÉMIC, -Ă adj. (lingv.) referitor la seme, care ia în considerație semele. (< fr. sémique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

sémic adj. m., pl. sémici; f. sg. sémică, pl. sémice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink