SEMIARTICULÁȚIE, scmiarticulații, s. f. Articulație între două piese care permite o deplasare relativă a acestora în lungul unei axe. [Pr.: -mi-ar-] – Semi- + articulație.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMIARTICULÁȚIE ~i f. tehn. Articulație între două piese, care permite deplasarea lor relativă în lungul unei axe. /semi- + articulație
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMIARTICULÁȚIE s.f. Articulație între două corpuri care permite și o deplasare relativă a acestora în lungul unei axe. [Pron. -mi-ar-, gen. -iei. / < semi- + articulație].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMIARTICULÁȚIE s. f. articulație între două corpuri, care permite și o deplasare relativă a acestora în lungul unei axe. (< fr. semi-articulation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

semiarticuláție s. f. (sil. -mi-ar-) articulație
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink