SEMANTÍSM s. n. Semantică (I 1); p. ext. înțelesul, sensul unui cuvânt. – Din fr. sémantisme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMANTÍSM s.n. 1. Înțeles, sens al unui cuvânt. 2. V. semanticism. [< fr. sémantisme].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMANTÍSM s. n. semantică (II, 1); (p. ext.) situație a unui cuvânt din punctul de vedere al sensurilor lui. (< fr. sémantisme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMANTÍSM s. v. accepție, conținut, însemnare, înțeles, semnificație, sens, valoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

semantísm s. n., pl. semantísme
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink