4 definiții pentru selfinductanță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
selfinductanță sf [At: MDT / Pl: ~țe / E: eg, fr self-inductance] (Fiz; rar) Inductanță proprie.
SELFINDUCTANȚĂ s. f. inductanță proprie. (< engl., fr. self-inductance)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SELFINDUCTANȚĂ s. v. autoinductanță, autoinducție, selfinducție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
selfinductanță s. v. AUTOINDUCTANȚĂ. AUTOINDUCȚIE. SELFINDUCȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: selfinductanță
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
selfinductanțăsubstantiv feminin
- 1. Inductanță proprie. MDN '00sinonime: autoinductanță autoinducție selfinducție
etimologie:
- self-inductance MDN '00