8 definiții pentru selimie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
selimie sf [At: TDRG / V: selem~ / E: tc selimiye] Țesătură de mătase din care erau confecționate diferite obiecte de îmbrăcăminte (în special anterie).
SELIMIE s. f. (Învechit) Țesătură de mătase din care se făceau odinioară haine (în special anterie). Anterie albe de selimie. La TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SELIMIE s. f. (Înv.) Țesătură de mătase din care se făceau haine, în special anterie. – Tc. selimie.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
selimie f. stofă de mătase din care se făceau anterie: anteriile erau... de cutnie, selimie sau sevaiu GHICA. [Turc. SELIMI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
selimíe și selemíe f. (turc. selimiĭé, un fel de turban). O stofă de matasă din care se făceaŭ anterie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
selemie sf vz selimie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
selimie (-ii), s. f. – Țesătură de mătase. Tc. selimi (Tiktin). Sec. XIX, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
selimie s.f. (înv.) stofă de mătase din care se făceau anterie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
selimiesubstantiv feminin
- 1. Țesătură de mătase din care se făceau odinioară haine (în special anterie). DLRLC
- Anterie albe de selimie. La TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- selimie DLRM