11 definiții pentru selemet
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SELEMET s. n. (Înv.; în expr.) A scoate (pe cineva) la selemet = a distruge din punct de vedere material, a ruina (pe cineva), a aduce la sapă de lemn. [Var.: silimet s. n.] – Din tc. selâmet.
SELEMET s. n. (Înv.; în expr.) A scoate (pe cineva) la selemet = a distruge din punct de vedere material, a ruina (pe cineva), a aduce la sapă de lemn. [Var.: silimet s. n.] – Din tc. selâmet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SELEMET s. n. (Învechit, în expr.) A scoate (pe cineva) la selemet = a ruina (pe cineva), a aduce la sapă de lemn. Văzîndu-se scos la selemet, l-a apucat pe chir Ianulea un fel de groază. CARAGIALE, S. N. 40. – Variante: selamet, silimet (FILIMON, la TDRG) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
selemét n, pl. urĭ (turc. selamet, siguranță, rezultat bun, d. ar. selamet, sănătate; ngr. selámeti, alb. selahmét, sîrb. selamet). Sec. 18. Scăpare, mîntuire, liman. Azĭ. Olt. (salamet). A ĭeșĭ la salamet, a ĭeșĭ la hedreag, a scăpa de nevoĭ. Sec. 19. Rar azĭ. Perderea averiĭ, faliment: beția l-a scos, cu beția a ajuns la selemet. – Și selimet, silemet, silimet, zelemet.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SILIMET s. n. v. selemet.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SILIMET s. n. v. selemet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SILIMET s. n. v. selemet.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SELAMET s. n. v. selemet.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
silimet n. V. selimet: putem în scurt timp să-l scoatem la silimet FIL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
silimét V. selemet.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
zelemét, V. selemet.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
selemet (înv.) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
selemet (înv.) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
selemet s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
selemetsubstantiv neutru
- A scoate (pe cineva) la selemet = a distruge din punct de vedere material, a ruina (pe cineva), a aduce la sapă de lemn. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Văzîndu-se scos la selemet, l-a apucat pe chir Ianulea un fel de groază. CARAGIALE, S. N. 40. DLRLC
-
etimologie:
- selâmet DEX '09 DEX '98