SELAGINELLA s.f. Plantă criptogamă vasculară din pădurile tropicale, avînd aspect de mușchi. [< fr. sélaginelle].

SELAGINELLA s. f. plantă criptogamă vasculară din pădurile tropicale, cu aspect de mușchi. (< fr. sélaginelle)

SELAGINELLA Spring., MUȘCHI, fam. Selaginellacede. Gen originar din pădurile tropicale, peste 500 specii, erbacee, gazonante, mici, perene, cu tulpini subțiri, repente sau erecte, alteori agățătoare, ramificate, stufoase și lăstari lați, penat-ramificați, cu frunze mici în formă de solzi, apropiate sau îndepărtate, simple, cu o singură nervură, diferit colorate. Ramurile, au Ia vîrf, frunze cu sporangii. Florile sînt erecte sau pendente.

Selaginella braunii Bak. Specie cu tulpini subțiri, gălbui, reunite în tufe. pînă la 0,50 m înălțime. Frunze mici, verzi, de mărimi ce variază între 0,4-1,2 cm lungime. Se cultivă în seră caldă.

Selaginella denticulata (L.) Link. Specie de talie mică, repentă, formează covoare. Frunzele laterale ovate, vîrf ascuțit, dentate, cele centrale lat-ovate, cu vîrf scurt, ascuțit și dentate. Rezistă iarna.

Selaginella helvetica (L.) Link. Specie cu frunze dispuse pe 4 rînduri, dintre care 2 laterale, lunguieț-ovate, întinse și 2 centrale, ovate, cu vîrf ascuțit, mai scurte. Tulpini repente (formează covoare verzi) pînă, la 10 cm lungime, la bază bifurcate, după aceea penat-ramificate. Rezistă iarna. Plantă perenă.

Selaginella martensii Spring. Plantă în tufe compacte, pînă la 30 cm înălțime. Tulpini delicate lipsite de flexibilitate, acoperite cu mici frunzulițe solzoase. Se cultivă în seră temperată.