4 definiții pentru seghincă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
seghincă sf [At: ANTIPA, P. 670 / Pl: ~nci, ~nce / E: nct] (Reg) 1 Instrument primitiv de pescuit alcătuit dintr-un par lung de lemn în vârful căruia se află o suliță în patru muchii, ascuțită la vârf. 2 Obiect folosit de pescari pentru a sparge gheața.
SEGHINCĂ, seghinci, s. f. (Regional) 1. Ostie. 2. Un fel de mai, cu care pescarii sparg gheața.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SEGHINCĂ, seghinci, s. f. (Reg.) Ostie. ♦ Un fel de mai cu care pescarii sparg gheața.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
seghincă, seghinci și seghince, s.f. (reg.) 1. instrument primitiv de pescuit, alcătuit dintr-un par lung de lemn, în vârful căruia se află o suliță în patru muchii, ascuțită la vârf; ostie. 2. mai cu care pescarii sparg gheața, să facă copci.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F4) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |