15 definiții pentru sediment

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEDIMENT, sedimente, s. n. 1. Depozit format prin depunerea substanțelor corpusculare solide dintr-o suspensie. 2. Acumulare, în general stratificată, de minerale și de resturi organice, depozitată la suprafața pământului; depozit de roci sedimentare. – Din fr. sediment, lat. sedimentum.

SEDIMENT, sedimente, s. n. 1. Depozit format prin depunerea substanțelor corpusculare solide dintr-o suspensie. 2. Acumulare, în general stratificată, de minerale și de resturi organice, depozitată la suprafața pământului; depozit de roci sedimentare. – Din fr. sediment, lat. sedimentum.

sediment sn [At: STAMATI, D. / Pl: ~e / E: fr sédiment] 1 Pătură formată prin așezarea substanțelor corpusculare solide dintr-o suspensie Si: strat, depozit, depunere, (îvr) șezământ2. 2 (Glg) Acumulare (stratificată) de minerale și de resturi organice așezate la suprafața pământului ca rezultate ale unor procese fizice, chimice sau biologice Si: strat, depozit, depunere. 3 (Spc) Acumulare stratificată de roci sedimentare (3) Si: strat, depozit, depunere.

SEDIMENT, sedimente, s. n. 1. Depozit format prin depunerea corpusculelor solide dintr-o suspensie. Nisipoase valuri se ridicau răspîndindu-și spuma lor murdară, voind să arate parcă ce negre sedimente fierb la fund. ANGHEL, PR. 72. 2. Rocă sedimentară formată prin depunerea materialelor provenite din dezagregarea altor roci.

SEDIMENT s.n. 1. Depozit format prin precipitarea particulelor solide aflate în suspensie într-un lichid. 2. (La pl.) Depozit de roci sedimentare. [Pl. -te, -turi. / < fr. sédiment, cf. lat. sedimentum < sedere – a fi așezat].

SEDIMENT s. n. 1. depozit prin precipitarea particulelor solide în suspensie într-un lichid. 2. (pl.) depozit de roci sedimentare. (< fr. sédiment, lat. sedimentum)

SEDIMENT ~e n. 1) Acumulare sub formă de straturi a unei roci, provenită din sfărâmăturile altor roci sau minerale. 2) Strat apărut în urma depunerii la fund a particulelor solide aflate în suspensie într-un lichid. /<fr. sediment, lat. sedimentum

sediment n. 1. depozit format pe fundul unui lichid; 2. straturi formate de materii ce mările au lăsat în retragerea lor din anumite părți ale globului.

*sedimént n, pl. e (lat. sedimentum, d. sédere, a ședea, a se odihni). Drojdie, substanța care se depune la fundu unuĭ lichid. Pămînt (saŭ alt-ceva) depus de ape, de vînt orĭ de animale (guano): afară de stîncile eruptive, scoarța pămîntuluĭ se compune din sedimente.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sediment s. n., pl. sedimente

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SEDIMENT s. 1. (înv.) șezământ. (~ul dintr-un lichid.) 2. (GEOL.) depozit, depunere. (Un ~ de calcar.) 3. (GEOL.) rocă sedimentară.

SEDIMENT s. 1. (înv.) șezămînt. (~ dintr-un lichid.) 2. (GEOL.) depozit, depunere. (Un ~ de calcar.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sediment, (engl.= sediment) aglomerare de particule min. alogene și autigene, clastice, chimice sau biotice (anorganice sau organice) ce exprimă prin conținut și formă agentul natural care a determinat acumularea lor și care poate fi apa, aerul sau gheața (s. acvatice, s. eoliene, s. nivale). S. apar ca dep. nederanjate din locul în care s-au depus și sunt adesea mobile, necimentate. După mediul de acumulare, se deosebesc s. deșertice, s. glaciare, s. fluviatile (aluviuni), s. lacustre, s. lagunare, s. deltaice, s. litorale, s. neritice, s. batiale, s. abisale și s. hadale.

maturitatea sedimentelor, (engl.= sediment maturity) 1. (sedim.), carac- teristică dinamică ce sugerează gradul de prelucrare a sedimentelor epiclastice în mediul lor de transport și depunere și se reflectă prin bogăția acestora în claste de cuarț, prin gradul de rotunjime ridicat și prin sortare granulometrică bună și foarte bună. Nisipurile și gresiile cuarțoase (ex. gresia de Kliwa) sunt dep. mature; 2. (petrogr.), indice de m. dat de prezența min. rezistente la alterare (cuarț) sau raportul zircon-turmalină-rutil (YRT), de asemenea, de gradul bun de sortare și rulare a clastelor dintr-un depozit sedimentar.

Intrare: sediment
sediment1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sediment
  • sedimentul
  • sedimentu‑
plural
  • sedimente
  • sedimentele
genitiv-dativ singular
  • sediment
  • sedimentului
plural
  • sedimente
  • sedimentelor
vocativ singular
plural
sediment2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sediment
  • sedimentul
  • sedimentu‑
plural
  • sedimenturi
  • sedimenturile
genitiv-dativ singular
  • sediment
  • sedimentului
plural
  • sedimenturi
  • sedimenturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sediment, sedimentesubstantiv neutru

  • 1. Depozit format prin depunerea substanțelor corpusculare solide dintr-o suspensie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Nisipoase valuri se ridicau răspîndindu-și spuma lor murdară, voind să arate parcă ce negre sedimente fierb la fund. ANGHEL, PR. 72. DLRLC
  • 2. Acumulare, în general stratificată, de minerale și de resturi organice, depozitată la suprafața pământului; depozit de roci sedimentare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.