5 definiții pentru secățiu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
secățiu, ~ie sf [At: CIHAC, I, 251 / V: (reg) ~ăciu, săc~ / Pl: ~ii / E: secat + -iu] (Îrg; d. soluri, d. locuri, terenuri etc.) Sec (1). 2-3 (Reg; d. cereale; îf secăciu) Care are bobul sec (71-72) Si: (reg) secău (1-2). 4 (Reg; d. boabele cerealelor; îf secăciu) Cu miez uscat Si: (reg) secău (3). 5 (Îrg; d. oameni) Uscățiv.
săcățiu, ~ie a vz secățiu corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
secăciu, ~ie a vz secățiu corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SECĂȚIU adj. v. arid, costeliv, jigărit, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sec, sfrijit, slab, slăbănog, uscat, uscățiv.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
secățiu adj. v. ARID. COSTELIV. JIGĂRIT. PIPERNICIT. PIRPIRIU. PRĂPĂDIT. PRIZĂRIT. RĂPCIUGOS. SEC. SFRIJIT. SLAB. SLĂBĂNOG. USCAT. USCĂȚIV.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A108) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||