opțiuni
  • info

2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

secări vt [At: PAMFILE, A. R. 112 / V: săc~ / Pzi: ~resc / E: secară] 1 (C. i. lanuri de grâu) A curăța, prin tăiere sau prin smulgere, de secara (1) crescută printre firele de grâu Si: (reg) a secărăți. 2 (Reg; c. i. lanuri de grâu) A umple de secară (1).

SECARE, secări, s. f. Acțiunea de a seca și rezultatul ei. Secarea mlaștinilor. – V. seca.

SECARE, secări, s. f. Acțiunea de a seca și rezultatul ei. Secarea mlaștinilor. – V. seca.

săcări v vz secări

secare1 sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~cări / E: seca2] 1 Golire de apă a izvoarelor, a râurilor etc., sau a cursurilor, albiilor lor, a bălților, a lacurilor, a fântânilor etc. Si: uscare, (rar) secat1 (1), secătuire (1). 2 (Spc; asr) Desecare (1). 3 (Fam; fig) Consum exagerat de băuturi alcoolice Si: secat1 (3), secătuire (3). 4 (Rar; pgn) Golire (5). 5 (Rar; îlav) Pe ~ În cantitate mare. 6 (Rar; îal) Până la ultima picătură Si: secat1 (4). 7 (Fig) Ajungere la limita posibilităților, capacităților, disponibilităților fizice, intelectuale, afective etc. Si: secat1 (6). 8 (Pex) Obosire peste măsură (din cauza eforturilor fizice, a consumului nervos) etc. Si: epuizare, extenuare, istovire, sfârșeală, sleire, stoarcere, sugere, vlăguire, zdrobire, secat1 (7), (rar) secătuire, (înv) zămorâre. 9 (Rar; fig) Secătuire (9). 10 Pierdere (totală sau parțială, definitivă sau temporară) a apelor din râuri, izvoare sau din cursurile, albiile acestora, din bălți, lacuri, fântâni etc. Si: secat1 (9), (rar) secătuire (4). 11 (Rar) Pierdere, din cauza lipsei de umiditate, a germenului de viață din plante Si: secat1 (10), secătuire (5), veștejire, uscare. 12-13 Pierdere a miezului din fructe sau a puterii germinative din semințe Si: secat1 (11-12), (rar) secătuire (6-7). 14 (Rar; fig) Producere a unei dureri (fizice) puternice, insuportabile, a unei stări neplăcute etc. Si: secat1 (13) 15 (Pex) Epuizare sufletească Si: secat1 (14).

SECARE, secări, s. f. Acțiunea de a seca și rezultatul ei. Secarea mlaștinilor.

secare f. acțiunea de a seca: secarea bălților.

secáre f. Acțiunea de a seca.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

secare s. f., g.-d. art. secării; pl. secări

secare s. f., g.-d. art. secării; pl. secări

secare s. f., g.-d. art. secării; pl. secări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SECARE s. 1. uscare. (~ pârâului.) 2. v. asanare.

SECARE s. 1. uscare. (~ pîrîului.) 2. asanare, desecare, (rar) asecare. (~ unor terenuri băltoase.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

secări, secăresc, vb. IV (reg.; despre lanurile de grâu) 1. a curăța, prin tăiere sau prin smulgere, de secara crescută printre firele de grâu; a secărăți. 2. a umple de secară, a face pestriț cu secară.

Intrare: secări
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • secări
  • secărire
  • secărit
  • secăritu‑
  • secărind
  • secărindu‑
 singular plural
  • secărește
  • secăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • secăresc
 (să)
  • secăresc
  • secăream
  • secării
  • secărisem
a II-a (tu)
  • secărești
 (să)
  • secărești
  • secăreai
  • secăriși
  • secăriseși
a III-a (el, ea)
  • secărește
 (să)
  • secărească
  • secărea
  • secări
  • secărise
plural I (noi)
  • secărim
 (să)
  • secărim
  • secăream
  • secărirăm
  • secăriserăm
  • secărisem
a II-a (voi)
  • secăriți
 (să)
  • secăriți
  • secăreați
  • secărirăți
  • secăriserăți
  • secăriseți
a III-a (ei, ele)
  • secăresc
 (să)
  • secărească
  • secăreau
  • secăriră
  • secăriseră
săcări
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: secare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • secare
  • secarea
plural
  • secări
  • secările
genitiv-dativ singular
  • secări
  • secării
plural
  • secări
  • secărilor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

secare, secărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi seca DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.