SECUNDA vb. I v. seconda.

secunda vt [At: BĂLCESCU, M. V. 662 / V: ~con~ / Pzi: ~dez / E: lat secundare, fr seconder, ger sekundieren] 1 (Fșa; c. i. mai ales oameni, colectivități sau acțiuni ale lor) A fi alături de cineva în acțiunile sale Si: a ajuta, a asista. 2 (Îvr; c. i. una dintre părțile aflate în duel) A asista în calitate de martori. 3 A ocupa locul al doilea într-o ierarhie. 4 (Muz) A acompania (2).

SECUNDA, secundez, vb. I. Tranz. 1. A sprijini, a ajuta, a însoți, a fi alături de cineva în acțiunile sale. 2. (Muz.) A acompania. [Var.: seconda vb. I] – Din fr. seconder, lat. secundare.

SECUNDA, secundez, vb. I. 1. Tranz. A urma, a sprijini, a fi alături de cineva în acțiunile lui. Tineretul care l-a secundat nu era însă îndestulător de pregătit. SADOVEANU, E. 50. Capul statului n-ar avea să se teamă că nu va găsi cine să-l secundeze, de cîte ori va cere de la poporul său să-i dea sprijin pentru realizarea unei mari idei civilizatoare. ODOBESCU, S. III 338. ♦ (Franțuzism) A ajuta, a favoriza. Semănăturile... fiind secundate de un timp bun, au crescut. I. IONESCU, D. 298. 2. Intranz. (Muz.) A acompania. (Atestat în forma seconda) Are... la vioară numai trei coarde, dar secondează cu aceeași patimă. REBREANU, I. 12. Seconda atît de fals, că lui însuși îi era rușine. id. ib. 34. – Variantă: seconda vb. I.

SECUNDA vb. I. tr. 1. A ajuta, a sprijini, a însoți pe cineva în acțiunile sale etc. 2. (Muz.) A acompania. [Var. seconda vb. I. / < fr. seconder, cf. lat. secundare].

SECUNDA vb. tr. 1. a ajuta, a sprijini, a însoți pe cineva în acțiunile sale etc. 2. (muz.) a acompania. (< fr. seconder, lat. secundare)

A SECUNDA ~ez tranz. 1) (persoane) A ajuta (la înfăptuirea unor acțiuni), aflându-se alături. 2) A însoți cu o melodie; a acompania. /<lat. secundare, fr. seconder

secundà v. a ajuta, a favoriza, a servi pe cineva.

SECONDA, secondez, vb. I. Tranz. 1. A sprijini, a ajuta, a însoți, a fi alături de cineva în acțiunile sale. 2. (Muz.) A acompania. [Var.: secunda vb. I] – Din fr. seconder, lat. secundare.

SECUND, -Ă, secunzi, -de, num. ord., adj., s. n. 1. Num. ord., adj. Care vine imediat după primul în ordinea locului, a timpului sau a rangului; al doilea. ◊ Ofițer secund (și substantivat, m.) = ofițer care îndeplinește pe navă funcția de adjunct al căpitanului. Arbitru secund (și substantivat, m.) = arbitru care ajută pe arbitrul principal în conducerea unei competiții sportive. 2. S. n. Voce care acompaniază o voce primă și care se găsește pe locul al doilea în executarea unei melodii cântate din gură sau dintr-un instrument. – Din fr. second, lat. secundus.

WATT-SECUNDĂ, wați-secundă, s. m.^[1] (Fiz.) Joule. [Scris și: wattsecundă. – Pl. și: wattsecunde] – Din fr. wattseconde. modificată

săcunt sn vz secundă

second no vz secund¹

seconda v vz secunda

secondă sf vz secundă

secund¹, ~ă [At: IORGOVICI, O. 65/10 / V: (înv) ~cond / Pl: ~nzi, ~e / E: lat secundus, fr second, it secondo] 1 a Care ocupă locul al doilea într-o succesiune, într-o ierarhie etc. Si: al doilea, (înv) secundar² (1). 2 a (Rar) Care urmează după cel mai important, cel mai bun, cel mai cunoscut etc. Si: secundar² (2). 3-4 sm, a (Spc) (Ofițer de marină) care îndeplinește pe navă funcția de adjunct al comandantului Si: adjunct. 5-6 sm, a (Spc) (Persoană) care ajută pe cineva într-o activitate (conformându-se vederilor celuilalt). 7-8 smf, a (Arbitru) care secundează (1) pe arbitrul principal în conducerea unei competiții sportive Si: secundant (4). 9-10 sm, a (Vocea, cântărețul, instrumentul sau instrumentistul) al doilea, care acompaniază vocea, cântărețul, instrumentul sau instrumentistul prim. 11-12 smf, a (Voce, cântăreț, instrument sau instrumentist) care execută vocea a doua. 13 sf (Înv; îe) A ține ~a A acompania (2). 14 sf Tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. 15 sn Titlu interior al broșurilor și al cărților.

secund² sn vz secundă

secundă sf [At: AMFILOHIE, E. 140/6 / V: (înv) secund sn, ~con~, (reg) ~ntă, săcunt sn / Pl: ~de / E: lat secundus, fr seconde, ger Sekunde] 1 (Mat) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri egală cu a șaizecea parte dintr-un minut hexagesimal sau cu a suta parte dintr-un minut centezimal. 2 Unitate de măsură a timpului egală cu a șaizecea parte dintr-un minut sau, mai nou, cu 9192631770 de perioade de oscilație ale radiației emise la tranziția între două nivele hiperfine ale stării fundamentale ³S1/2 a atomului de cesiu 133 Si: (reg) perț¹. 3 (Pex) Interval de timp foarte scurt (dintr-unul mai îndelungat) Si: clipă, clipită, ceas, oră, minut, moment, (rar) clipeală, (pop) cârtă, (îrg) cescuț, (reg) perț. 4 (Îlav) Din ~ în ~ La intervale foarte scurte Si: mereu. 5 (Îlav) ~ după (ori de) ~ În fiecare moment. 6 (Îal) Fără să se oprească Si: continuu, întruna, mereu, necontenit, neîncetat. 7-8 (Îlav) În toată ~da Secundă (5-6) 9 (Îlav) Într-o ~ (sau în două, rar, în trei, în patru etc. ~de) Într-un interval de timp care durează extrem de puțin Si: acum, curând, imediat, îndată, numaidecât, repede, de la o clipă al alta, de la un minut la altul, de la un moment la altul, din clipă în clipă, din minut în minut, din moment în moment, dintr-o clipă într-alta, dintr-un minut într-altul, dintr-un moment într-altul, fără întârziere, într-o clipă, într-o clipită, într-un minut, într-un moment, la moment, pe dată, pe loc, (pop) fără zăbavă, (îvp) într-o mică de ceas, (îrg) așași, nepristan, numai, (înv) așa, pe tot minutul, (reg) amuși, minten, mintenaș (1). 10 (Îal) Fără să treacă sau fără să întârzie mult timp. 11-12 (Îlav) Din ~ în ~ Secundă (9-10). 13-14 (Îlav) Dintr-o ~ într-alta Secundă (9-10). 15-16 (Îlav) De la o ~ la alta Secundă (9-10). 17-18 (Rar; îlav) La ~ Secundă (9-10). 19-20 (Îlav) (Numai) pentru o ~ (Numai) pentru un interval de timp care durează extrem de puțin Si: (numai) pentru o clipă, pentru un moment. 21 (Îlav) (Chiar) în această ~ sau (chiar) în ~da aceasta În momentul în care ne aflăm Si: (chiar) acum, (chiar) în această clipă, în acest moment. 22 (Îlav) (Chiar) în ~da aceea (sau ~dele acelea) sau (chiar) în acea ~ (sau în acele ~de) În momentul despre care este vorba Si: (chiar) atunci, (chiar) în clipa aceea, în momentul acela, pe moment. 23 (Îlav) Pe ~ Secundă (22). 24 (Îlav) (Chiar) din această ~ sau (chiar) din ~da aceasta Începând cu momentul în care ne aflăm Si: de acum (înainte), (chiar) din această clipă, în acest moment. 25 (Îlav) (Chiar) din ~da aceea sau (chiar) din acea ~ Începând cu momentul despre care este vorba Si: de atunci, din clipa aceea, din momentul acela. 26 (Îlav) (Chiar) din prima ~ Într-un interval de timp care durează extrem de puțin și care este concomitent cu stadiul inițial absolut al unei acțiuni Si: (chiar) de la început, din prima clipă, din primul moment. 27 (Îlav) (Chiar) în ultima ~ Într-un interval de timp care durează extrem de puțin și care se situează imediat anterior începerii unei acțiuni Si: (chiar) în ultima clipă, în ultimul moment. 28 (Îlav) (În) nici o ~ Nici (măcar) într-un interval de timp care durează extrem de puțin. 29 (Pex; îal) Nici măcar într-o cantitate, într-o modalitate, într-o măsură etc. cât de mică Si: defel, deloc, nicicum, nicidecum, câtuși de puțin, în nici un caz, (în) nici o clipă, (în) nici un fel, (în) nici un minut, (în) nici un moment, (îvp) necum (1), nicicât, nimic (1), (pfm) ioc, (reg) nici, neam, nicicacum, nicicacât. 30 (Îf) O ~! Exclamație prin care se cere cuiva să aibă puțină răbdare, să aștepte, să se oprească etc. Si: o clipă, un minut, un moment. 31 (Reg; îf săcundă) Limba pendulului (1). 32 (Muz) Interval între două sunete ale gamei aflate pe două trepte alăturate. 33 (Pex) Treapta a doua în raport cu o treaptă dată. 34 (Înv; îs) ~ mică (sau minoră) Semiton (1). 35 (Înv; îs) ~ mare (sau majoră) Ton² (1). 36 (Arg) Notă rea. 37 Poziție (de apărare) la scrimă.

secuntă sf vz secundă

wattsecundă sf [At: MARIAN-ȚIȚEICA, FIZ. I. 70 / P: vat~ / Pl: ~de / E: fr watt + secundă după fr. wattseconde] (Fiz) Submultiplu al wattorei, egal cu un joule.

watt-secundă s.m. (fiz.) Submultiplu al watului-oră, reprezentînd puterea furnizată de 1 watt într-o secundă (Ws). • pl. wați-secundă. /<fr. wattseconde.

SECUND, -Ă, secunzi, -de, num. ord., adj., s. n. 1. Num. ord., adj. Care vine imediat după primul în ordinea locului, a timpului sau a rangului; al doilea. ◊ Ofițer secund (și substantivat, m.) = ofițer care îndeplinește funcția de adjunct al unui căpitan de vas. Arbitru secund (și substantivat, m.) = arbitru care ajută pe arbitrul principal în conducerea unei competiții sportive. 2. S. n. Voce care acompaniază o voce primă și care se găsește pe locul al doilea în executarea unei melodii cântate din gură sau dintr-un instrument. – Din fr. second, lat. secundus.

WATTSECUNDĂ, wattsecunde, s. f. (Fiz.) Joule. – Din fr. wattseconde.

SECUND², -Ă, secunzi, -de, num. ord. (Rar) Al doilea. Între prima și secunda linie stetea principele. HASDEU, I. V. 141.

SECUNDĂ, secunde, s. f. 1. Unitate de timp egală cu a 60-a parte din durata unui minut; (sens curent) timp foarte scurt (v. clipă, moment). (După o secundă, răspicat). E adevărat ce am aflat? SEBASTIAN, T. 280. ◊ (În contexte figurate) Nepăsătoare cade foaia... care a zîmbit unei secunde. ANGHEL, PR. 103. Loc. adv. Într-o secundă = într-o clipă, v. clipă. Într-o secundă i se perindară prin fața ochilor mulțime de întîmplări. CAMILAR, N. I 72. (Cu valoare de interjecție) O secundă! = o clipă! v. clipă. 2. Unitate de măsură a unghiurilor, submultiplu al gradului. 3. (Muz.) Interval format de două trepte alăturate.

SECONDA vb. I. v. secunda.

SECUND s.n. 1. Vocea a doua care acompaniază o voce primă. 2. (Poligr.) Titlu interior al cărților și broșurilor. // s.f. Tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. [< fr. second, it. secondo, cf. lat. secundus].

SECUND num. ord. Al doilea. // adj. Care se află imediat după primul. [Pl. -nzi, -de. / cf. lat. secundus, fr. second].

SECUNDĂ s.f. 1. Unitate de timp egală cu a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipă. 2. Unitate de măsură pentru unghiuri, egală cu a 3600-a parte dintr-un grad sexagesimal. 3. (Muz.) Interval format din două trepte alăturate ale unei game; treapta a doua de la o treaptă dată. 4. A doua poziție (de apărare) la scrimă. [Pl. -de. / < fr. seconde, cf. lat. secundus].

WATTSECUNDĂ s.f. Submultiplu al wattorei, egal cu un joule. [Pron. vat-. / cf. fr. wattseconde, germ. Wattsekunde].

SECUND, -Ă I. adj. imediat după primul. II. num. ord. al doilea. III. s. m. 1. ofițer de navă care ajută sau înlocuiește pe comandant. 2. persoană care ajută pe o alta în muncă, în afaceri. ♦ (arbitru) ~ = (volei, baschet, hochei etc.) arbitru care secondează pe arbitrul principal în conducerea unei competiții. ◊ (box) tehnician (antrenor) care își asistă elevul la colțul ringului în timpul meciului. IV. s. n. 1. vocea a doua care acompaniază o voce primă. 2. titlu interior al cărților și broșurilor. V. s. f. tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. (< fr. second, lat. secundus)

SECUNDĂ s. f. 1. unitate de măsură a timpului, a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipă. 2. unitate de măsură pentru unghiuri, submultiplu al minutului (2). 3. (muz.) interval între două trepte alăturate ale gamei diatonice; treapta a doua de la o treaptă dată. 4. a doua poziție de apărare la scrimă. (< fr. seconde, germ. Sekunde)

WATTSECUNDĂ s. f. unitate de măsură, reprezentând energia unui sistem cu puterea de un watt pe secundă. (< fr. watt-seconde)

secundă s. f. în sint. secundă atomică / astronomică ◊ „Secunda atomică, noul etalon oficial de măsurare a timpului introdus în U.R.S.S., permite o creștere a preciziei de 30 de ori – informează agenția T.A.S.S. Ca unitate de măsură a fost luată perioada trecerii de la un nivel energetic la altul a unui atom de cesiu. Până acum, etalonul de măsurare a timpului îl constituia a 86400-a parte din perioada de rotație a Pământului în jurul axei sale – secunda astronomică.” R.l. 29 I 77 p. 5 (din fr. seconde)

SECUND¹ ~dă (~zi, ~de) Care urmează imediat după primul (loc, timp, importanță, rang etc.); al doilea. /<lat. secundus, fr. second

SECUNDĂ ~e f. 1) Unitate de măsură a timpului egală cu a șaizecea parte dintr-un minut. 2) fig. Interval de timp foarte scurt; clipă; clipita; moment. ◊ Într-o ~ într-o clipă; imediat. (Așteptați) o ~ (așteptați) un moment; o clipă; imediat. 3) Unitate de măsură a unghiurilor egală cu a 3600-a parte dintr-un grad. 4) muz. Interval dintre două trepte alăturate ale gamei. [G.-D. secundei] /<lat. secundus, fr. seconde, germ. Sekunde

secundă f. 1. a șaizecea parte dintr’o minută, dintr’un grad; 2. fig. timp foarte scurt: așteaptă-mă o secundă; 3. Muz. interval între două note care se succed în ordine naturală.

*secúnd, -ă adj. (lat. secundus, al doilea) Al doilea (Se întrebuințează în matematică: A’, A„, A’”, a prim, a secund, a terț). Ofițer secund, ofiteru care tine locu căpitanuluĭ de bastiment. S. m. Ofițer secund.

*secúndă f., pl. e (fr. seconde, d. lat. secundus, al doilea). A șaĭ-zecea parte dintr’o minută de oră saŭ de grad. Fig. Clipă, moment foarte scurt: nu aștept nici o secundă! Muz. Intervalu dintre doŭă note. Scrimă. Atac (paradă saŭ ripostă) țînînd arma cu unghiile în jos.

*secundéz v. tr. (lat secundare, fr. seconder). Urmez ca ajutor: avocat secundat de secretaru luĭ. Ajut, favorizez: norocu a secundat geniu luĭ Columb.

secunda vb., ind. prez. 1 sg. secundez, 3 sg. și pl. secundează

seconda (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. secondez, 3 secondează; conj. prez. 1 sg. să secondez, 3 să secondeze

secund¹ adj. m., pl. secunzi; f. secundă, pl. secunde

secundă s. f., g.-d. art. secundei; pl. secunde; abr. s/sec., simb. "

watt-secundă s. m., pl. wați-secundă

!seconda (a ~) vb., ind. prez. 3 secondează

!secund¹ adj. m., pl. secunzi; f. secundă, pl. secunde

secundă s. f., g.-d. art. secundei; pl. secunde; abr. s/sec., simb. ″

watt-secundă (watt-se-) s. m., g.-d. art. wattului-secundă; pl. wați-secundă

secund num., (persoană) s. m., pl. secunzi; num. f. sg. secundă, pl. secunde

secundă s. f., g.-d. art. secundei; pl. secunde; abr. s sau sec., simb.

wattsecundă s. f. (sil. mf. watt-), g.-d. art. wattsecundei; pl. wattsecunde

secundez.

SECUNDA vb. 1. v. asista. 2. v. acompania.

SECUNDA vb. 1. a ajuta, a asista. (Îl ~ la operație.) 2. (MUZ.) a acompania. (Îl ~ la pian.)

KILOCICLU PE SECUNDĂ s. v. kilohertz.

SECUND adj., s. 1. adj. (înv.) secundar. (A ocupat locul ~.) 2. s. (MAR.) adjunct. (~ al comandantului unei nave.)

SECUNDĂ s. 1. (Transilv.) perț. (O ~ dintr-un minut.) 2. v. moment.

WATTSECUNDĂ s. v. joule.

KILOCICLU PE SECUNDĂ s. (FIZ.) kilohertz.

SECUND adj., s. 1. adj. (înv.) secundar. (A ocupat locul ~.) 2. s. (MAR.) adjunct. (~ comandantului unui vas.)

SECUNDĂ s. 1. (Transilv.) perț. (O ~ dintr-un minut.) 2. ceas, clipă, clipită, minut, moment, oră, timp, vreme, (rar) clipeală, (pop.) cirtă, soroc, (înv. și reg.) cescuț. (A sosit ~ cînd...)

seconda prattica v. musica mensurata; monodie.

secundă (< it. seconda „a doua”) 1. Intervalul* (simplu) dintre două trepte* consecutive ale scării muzicale diatonice*; se notează uneori cu cifra 2. Tipuri diatonice în sistemul temperat*: s. mare (ex.: do-re, fa-sol) valorează 1 ton* și se notează cu 2 M; s. mică (ex.: mi-fa, si-do) valorează 1 semiton* și se notează cu 2 M. Cu alterații* se obțin s. cromatice de diferite tipuri. Este importantă s. mărită (ex.: fa-sol diez și bemol-do diez), care cuprinde 1 1/2 tonuri sau 3 semitonuri. Se notează cu 2+ și caracterizează intervalul dintre treptele VI-VII ale gamei* minore* armonice clasice. În modurile* pop., s. mărită apare între alte trepte; sunt și moduri cu 2 s. mărite. Toate tipurile de s. sunt intervale disonante*. În sistemul temperat și tonal, s. mărită (interval disonant) este enarmonică (2) cu terța mică (interval imperfect consonant*), cuprinzând același număr de 3 semitonuri. S. micșorată (ex.: do-re dublu bemol, mi-fa bemol) este enarmonică cu intervalul de primă* și deci nu cuprinde nici un semiton. Prin răsturnare*, s. mare devine septime* mică (ex. fa-sol → sol-fa), iar s. mică, septime mare (ex.: mi-fa → fa-mi). S. mărită devine septimă micșorată (ex.: si bemol-do diez → do diez-si bemol). Rezolvarea* în interval consonant a s. se obține în multe moduri, după caz (ex. s. mare do-re poate fi rezolvată în do-mi bemol, si-re, si bemol-re etc., iar s. mărită fa-sol diez în mi-sol, fa-la sau mi-la). 2. Treapta a doua a unei game (supratonica*), numărând de la tonică*, situată pe o treaptă dată. ♦ În gama naturală* (G. Zarlino), s. mare are două mărimi: do-re, fa-sol și sol-la un ton mic 10/9. Rezultă că în această gamă terța mică re-fa 32/27 este mai mică cu o comă* sintonică 81/80 decât mi-sol; cvinta re-la 40/27 este mai mică cu aceeași comă decât do-sol 3/2, pe când cvarta la-re 27/20 este mai mare cu aceeași comă decât do-fa 4/3.

SECÚNDĂ (< fr.) s. f. 1. Unitate de măsură a timpului (simbol: s.) egală cu 9.192.631.770 (perioade de oscilație ale radiației emise la tranziția între două niveluri hiperfine ale stării fundamentale ³S1/2 atomului de cesiu 133. Reprezintă fracțiunea 1/31556925,9747 dintr-un an tropic fictiv luat pe scara timpului efemeridelor și început la momentul 0 al lunii ian. 1900 (31 dec. 1899), ora 12. ♦ Interval de timp foarte scurt; clipă, moment. 2. Unitate de măsură a unghiurilor, submultiplu al minutului. V. centezimal, sexagesimal. 3. (MUZ.) Interval dintre două sonete la distanța de două trepte (ex. do-re).

Echeveria secunda Booth. Specie originară din Mexic. înflorește vara. Flori dispuse în cime scorpioide, 12-20, cele de la bază de culoare portocalie, cele din vîrf galbene-aurii. Tijă florală de cca 30 cm înălțime. Plantă glabră. Frunze (verzi-glauce, groase, dese, spatulate) dispuse în rozetă cu diametrul de cca 15 cm.

second-hand adj. invar. 1. (d. magazine) care vând mărfuri sau îmbrăcăminte la mâna a doua. 2. (d. mărfuri, îmbrăcăminte, aparatură) care sunt vândute la mâna a doua. 3. (peior. – d. lucruri) de calitate inferioară. 4. (peior. – d. oameni) incompetent, slab pregătit profesional.