căutare avansată

SECULARIZÁRE, secularizari, s. f. Actiunea de a seculariza.V. seculariza.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SECULARIZÁRE, secularizări, s. f. Acțiunea de a seculariza.V. seculariza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

secularizáre s. f., g.-d. art. secularizắri; pl. secularizắri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SECULARIZÁRE s. (înv.) secularizație. (~ averilor mănăstirești.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SECULARIZÁRE s.f. Actiunea de a seculariza si rezultatul ei; laicizare. [< seculariza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

secularizáre s. f., g.-d. art. secularizari; pl. secularizari
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

secularizare f. actiunea de a seculariza: secularizarea averilor manastiresti sub CuzaVoda (1863), cand s´au loat din mainile calugarilor greci un foarte mare numar de mosi, ale caror venituri (dela un capital de vr´o 800 milioane) trecura in stapanirea Statului.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*secularizáre f. Actiunea de a seculariza. — Și -atiúne si -átie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SECULARIZÁ, secularizez, vb. I. Tranz. A trece in patrimoniul statului (in schimbul unei despagubiri) ceea ce apartine biserici. – Din fr. séculariser.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SECULARIZÁ, secularizéz, vb. I. Tranz. A trece in patrimoniul statului (in schimbul unei despagubiri) un bun apartinand biserici s-au manastiri. – Din fr. séculariser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

secularizá (a ~) vb., ind. prez. 3 secularizeáză
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

A SECULARIZÁ ~éz tranz. (bunuri bisericesti s-au manastiresti) A trece in proprietatea statului; a etatiza. /<fr. seculariser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SECULARIZÁ vb. I. tr. A trece cu forme legale averile bisericesti si manastiresti in proprietatea statului; a reda vieti laice ceea ce apartine biserici. [< fr. séculariser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SECULARIZÁ vb. tr. 1. a scoate din proprietatea s-au competența biserici bunuri, domeni de activitate s-au valori culturale, trecândule în patrimoniul statului. 2. a reda vieți laice persoane care au aparținut vieți ecleziastice. (< fr. séculariser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

secularizá vb., ind. prez. 1 sg. secularizéz, 3 sg. și pl. secularizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

secularizà v. a face secular s-au laic.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*secularizéz v. tr. (d. secular; fr. séculariser). Prefac in secular (laic, civil), ĭaŭ de l-a minastirĭ si daŭ statuluĭ (cum a facut Cuza l-a 1863, cind a loat calugarilor Grecĭ mosile romanestĭ de care eĭ se foloseaŭ in paguba Romaniĭ).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink