SECERÚICĂ, seceruici, s. f. Secerea. – Din secere + suf. -uică.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

SECERÚICĂ s. v. secerea.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

secerúică, secerúici și secerúice, s.f. 1. (pop.) seceră mică, secerea, secerățică. 2. (reg.; la pl.) numele a două plante erbacee: a) iarbă-lăptoasă. b) amăreală. 3. (reg.) plantă erbacee cu bulbi, cu frunze în formă de sabie și cu flori purpurii; secerea, săbiuță, săbioară.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink