2 definiții pentru secăturlâc
Explicative DEX
secăturlâc sns [At: IORDAN, L. R. A. 190 / E: secătură + -lâc] (Rar; csc) Mulțime de secături (11).
Arhaisme și regionalisme
secăturlâc s.n. sg. (înv.; cu sens colectiv) mulțime de secături.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: secăturlâc
secăturlâc substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)