SEBACEU, -EE, sebacee, adj. (în sintagmele) Glandă sebacee = glandă în formă exocrină, care se găsește la rădăcina firelor de păr și care secretează sebumul. Chist sebaceu = umflătură sub piele, produsă prin hipertrofia glandelor sebacee. – Din fr. sébacé, lat. sebaceus.

sebaceu, ~ee a [At: POLIZU, P. 133/7 / Pl: ~ei, ~ee / E: fr sébacé, lat sebaceus] 1 (Atm; îs) Glandă ~ee Glandă exocrină în formă de ciorchine care se află la rădăcina firelor de păr sau la nivelul tegumentelor și care secretă sebum Si: (pop) glandă grăsoasă. 2 (D. secreții) Care este produs de glandele sebacee (1). 3 (D. secreții) De natura seului.

SEBACEU, -EE, sebacee, adj. (În sintagmele) Glandă sebacee = glandă în formă de ciorchine, care se găsește la rădăcina firelor de păr și care secretează sebumul. Chist sebaceu = umflătură sub piele, produsă prin hipertrofia glandelor sebacee. – Din fr. sébacé, lat. sebaceus.

SEBACEU, -EE, sebacei, -ee, adj. (În expr.) Glandă sebacee = glandă în formă de ciorchine, care se găsește la rădăcina firelor de păr și care secretează o substanță grasă. Glanda sebacee, sub influența sistemului nervos, secretă sebumul care se varsă pe suprafața pielii. NICOLAU-MAISLER, D. V. 49. Chist sebaceu = umflătură sub piele, produsă prin hipertrofia glandelor sebacee.

SEBACEU, -EE adj. De natura seului, unsuros. ♦ Glande sebacee = glande situate în piele la rădăcina părului și care secretează sebumul; chist sebaceu = umflătură apărută sub piele datorită hipertrofiei glandelor sebacee. [Pron. -ceu. / < fr. sébacé, cf. lat. sebaceus < sebum – seu].

sebaceu, -ee adj. De natura seului, a corpurilor grase; care conține, produce materii grase. ◊ Glandă ~ee = glandă exocrină de la rădăcina firelor de păr, care secretă sebum; chist ~ = chist, rezultat al dezvoltării unei glande sebacee. ♦ (Despre secreții) Produs de glandele sebacee. (< fr. sébacé, lat. sebaceus)

SEBACEU ~e (~i, ~e): Glandă ~e glandă exocrină de la rădăcina părului, care secretează sebumul. [Sil. -ceu, -ce-e] /<fr. sébacé, lat. sebaceus

*sebacéŭ, -ée adj., pl. ei, eeĭ (lat sebáceus, d. sebum, seŭ). Ca seŭ, unsuros: supt pele e o substanță sebacee care o face flexibilă. Care secretează o substanță unsuroasă: glandele sebacee de supt pele.

!sebaceu adj. m. (nev ~), pl. sebacei; f. sebacee (glandă ~), pl. sebacee

sebaceu adj. m.; f. sg. și pl. sebacee

sebaceu adj. n., f. sebacee; pl. n. și f. sebacee

sebaceu, pl. sebacee